Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a deschis dezbaterea privind starea Uniunii Europene, evidențiind o perioadă de transformări profunde. În discursul său, ea a declarat că Europa se află într-un moment în care este, simultan, cea mai puternică și cea mai precară de până acum. Această dualitate reflectă o epocă a provocărilor excepționale, marcată de un război de agresiune și de necesitatea de a asigura suveranitatea europeană în fața riscurilor geopolitice și sociale.
Pe planul securității și al tehnologiei, Ursula von der Leyen a pus accent pe necesitatea unui protocol antihibrid și a unui sistem de apărare similar cu „articolul 4” din NATO. Ea a avertizat asupra intensificării atacurilor cu drone și a necesității de a proteja democrația de ingerințe. În plus, președinta a anunțat propunerea EU Kids Act, care va impune absența rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani și un design sigur pentru cei cu vârste între 15 și 18 ani.
În ceea ce privește economia și resursele, Comisia pune accent pe digitalizare și pe securitatea energetică. Ursula von der Leyen a menționat necesitatea de a electrifica Europa și de a dubla cota de electricitate până în 2040 pentru a reduce prețurile. De asemenea, a anunțat crearea unei noi corporații europene pentru materii prime critice și a unui pachet bancar pentru a sprijini startup-urile de tip deeptech, vizând creșterea investițiilor în 2026.
Relațiile externe și parteneriatele au fost, de asemenea, un subiect central al intervenției. Președinta a exprimat dorința de a eleva relația cu Canada la un nivel maxim, propunând chiar ca Ottawa să devină primul membru asociat al UE. Totodată, a subliniat sprijinul continuu pentru Ucraina, menționând dezvoltarea sistemului de apărare antiaeriană „Freya” și furnizarea de rachete Patriot americane pentru consolidarea spațiului aerian.
Dezbaterea a inclus și critici dure din partea unor europarlamentari. Gheorghe Piperea a susținut că salvarea Uniunii nu este posibilă decât dacă Ursula von der Leyen demisionează, criticând politicile privind Green Deal și deținerii de capital. Totodată, Cristian Terheș a cerut explicații privind accesibilitatea locuințelor, în timp ce Manon Aubry a criticat lipsa unor măsuri concrete pentru costul vieții și a taxat lipsa de acțiune față de miliardari.
În contextul dezbaterii, se pune problema capacității de răspuns a Uniunii în fața unor actori precum Trump sau în gestionarea crizei climatice. Siegfried Mureșan a subliniat că PPE propune o taxă digitală pentru giganții tehnologici, o măsură care ar putea servi ca sursă de venit pentru bugetul UE. Această abordare vine într-un moment în care Europa trebuie să gestioneze șocurile tehnologice, geopolitice și sociale care afectează stabilitatea economică a statelor membre.