Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pregătește o propunere majoră privind înființarea unui Consiliu European de Securitate. Conform unui proiect de discurs privind Starea Uniunii Europene, consultat de Euractiv, noul format este destinat coordonării răspunsurilor europene la amenințările de securitate tot mai frecvente. Această inițiativă vine pe fondul necesității de a adapta mecanismele de decizie la noul context geopolitic actual.
Noul format propus de Ursula von der Leyen ar urma să includă nu doar liderii statelor membre UE, ci și parteneri strategici precum Ucraina, Marea Britanie, Norvegia și Canada. Proiectul de discurs subliniază că instituțiile europene actuale nu s-au adaptat suficient de rapid la amploarea riscurilor de securitate. „Acest lucru este și mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a transforma Consiliul European de Securitate într-o realitate”, se menționează în document.
Pe lângă noul Consiliu, Comisia Europeană intenționează să introducă un „Protocol de securitate”, inspirat de modelul articolului 4 din tratatul NATO. Acest protocol ar permite unui stat membru să solicite consultări cu celelalhe țări ale Uniunii în cazul în care securitatea sa este amenințată. Deși ideea a fost discutată anterior într-o inițiativă franco-germană, rămâne de văzut dacă NATO sau administrația americană vor privi favorabil acest nou format de cooperare.
Cooperarea transatlantică este un alt punct central al discursului, cu un accent deosebit pe consolidarea relației cu Canada prin intermediul unei propuse „Alianțe pentru viitor”. Această inițiativă vizează ridicarea nivelului de cooperare dintre UE și Ottawa, deși Comisia Europeană exclude explicit posibilitatea aderării Canadei la Uniune. În plus, agenda include subiecte precum inteligența artificială, clima și competitivitatea industrială, precum și anunțarea „Kids Act” pentru protecția minorilor online.
În ceea ce privește migrația, Ursula von der Leyen va propune un „Cadru european de răspuns la situații de urgență”. Acesta este destinat scenariilor în care migrația este considerată „orchestrată și utilizată ca armă”. Conform proiectului, acest mecanism va fi activat doar pe baza unor criterii strict definite, oferind o flexibilitate limitată în timp și proceduri bine stabilite pentru a gestiona aceste situații de criză.
Această propunere de securitate europeană se înscrie într-un context de redefinire a mecanismelor de apărare ale Uniunii, similar cu discuțiile privind un echivalent al articolului 4 în cadrul UE. Evoluția acestor structuri de decizie este strâns legată de capacitatea instituțiilor europene de a reacționa la crizele geopolitice și de a menține stabilitatea în fața noilor tipuri de amenințări de securitate.
