Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în Strasbourg o propunere de protocol de securitate care să permită unui singur stat membru să activeze o reacție coordonată a Uniunii Europene. Această inițiativă vizează situațiile în care un stat se confruntă cu amenințări care nu ajung neapărat la pragul unei agresiuni armate. Scopul principal este descurajarea escaladării și limitarea efectelor incidentelor de securitate națională.
Modelul propus de Ursula von der Leyen se inspiră din mecanismul de consultări prevăzut de articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord, utilizat de NATO. În acest context, un singur stat poate solicita reuniuni pentru a discuta securitatea sau integritatea teritorială. Totuși, propunerea europeană nu este prezentată ca o nouă garanție de apărare colectivă sau ca o obligație de intervenție militară automată.
Pe lângă acest protocol, Ursula von der Leyen a anunțat intenția de a crea un Consiliu European de Securitate. Acest format ar trebui să includă lideri și parteneri strategici precum Canada, Norvegia, Ucraina și Regatul Unit. Deși este menționată implicarea acestor parteneri, discursul nu a oferit detalii despre competențele finale sau despre modul exact în care va funcționa acest nou format de discuții.
Accentul este pus pe necesitatea de a contracara amenințările hibride, precum atacurile cibernetice, sabotajele, incendiile deliberate sau incursiunile de drone. Ursula von der Leyen a subliniat că instituțiile actuale nu au ținut pasul cu noua realitate a securității. Ea va lucra împreună cu Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, pentru a propune o nouă strategie europeană.
În prezent, Uniunea Europeană utilizează Mecanismul Integrat pentru Răspuns la Crize (IPCR) pentru gestionarea situațiilor de criză. Acesta permite președinției Consiliului UE să coordoneze informațiile și deciziile politice în fața unor evenimente majore. De asemenea, articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede deja obligația statelor de a oferi asistență unui stat membru atacat militar.
Contextul securității europene este marcat de o creștere a dezinformării și a amenințărilor hibride. Serviciile germane de informații au observat o creștere a campaniilor de dezinformare legate de Rusia, vizând chiar și figuri politice importante. Aceste evoluții subliniază necesitatea unor mecanisme de coordonare mai rapide pentru a gestiona riscurile care apar sub pragul unui conflict armat direct.
