Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avertizat miercuri, la Paris, că viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034 se află într-un moment critic. În contextul pregătirilor pentru Consiliul European de la Bruxelles, programat pe 14 și 15 octombrie, Hansen a subliniat că acesta va fi momentul în care se vor decide direcțiile bugetare generale. Șefii de stat și de guvern vor discuta despre viitoarea PAC, însă există temeri legate de resursele alocate acestui sector.
Christophe Hansen a declarat, în urma unui audit la adresa deputaților francezi, că există o discrepanță între dorințele miniștrilor de agricultură și poziția statelor membre. În timp ce miniștrii solicită un buget mai mare, puternic și durabil, Hansen este îngrijorat deoarece statele nu par să fie pe aceeași linie. El a pledat în fața unor deputați pentru necesitatea unei politici comune, argumentând că o PAC puternică este esențială pentru o agricultură europeană productivă, rezilientă, competitivă și durabilă.
Tensiunile bugetare au fost evidențiate și de șefa executivului european, Ursula von der Leyen, care a criticat marți solicitările de tăieri masive. Germania, împreună cu alte cinci țări, respectiv Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, au cer reduceri în următorul buget european. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea sectorului de a menține stabilitatea necesară fermierilor, în condițiile în care sprijinul pentru venit rămâne un element indispensabil pentru aceștia.
Sectorul agricol reprezintă un pilon strategic pentru Uniunea Europeană, fiind cel mai mare exportator la nivel mondial. Acesta include aproximativ 9 milioane de exploatații și generează o valoare adăugată anuală de aproape 900 de miliarde de euro. Importanța economică este susținută și de cifra de 30 de milioane de locuri de muncă, un număr care depășește de două ori dimensiunea industriei auto. Hansen a avertizat că pierderea suveranității alimentare ar putea avea un preț uriaș, atât financiar, cât și pentru calitatea alimentelor.
Pentru perioada 2028-2034, Bruxellesul a propus un prag minim de aproximativ 300 de miliarde de euro pentru ajutoarele destinate veniturilor agricole. Această sumă este mai mică decât cele 387 de miliarde de euro alocate în perioada 2021-2027. Franța, primul stat beneficiar al PAC, solicită menținerea politicilor comune și un buget consistent, refuzând ca aceste decizii să fie lăsate exclusiv la latitudinea statelor membre, pentru a asigura stabilitatea întregului sistem european.
Discuțiile privind bugetul Uniunii Europene vin într-un context de reconfigurări politice și economice majore în interiorul blocului. Deciziile privind alocarea fondurilor pentru politicile comune pot influența direct capacitatea de răspuns a statelor membre în fața crizelor și stabilitatea economică regională. Gestionarea acestor resurse rămâne un subiect de negociere intensă între Comisia Europeană și statele membre care solicită constrângeri bugetare mai stricte.
