Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune imensă pentru a implementa planul de reforme propus de Draghi până la sfârșitul anului 2027. Acest plan vizează crearea unei piețe unice funcționale, integrarea uniunilor energetice și consolidarea piețelor de capital. Totuși, progresul este minim, existând riscuri majore de fragmentare a blocului pe fondul viitoarelor scrutinuri electorale care pot aduce la putere lideri reticenți la cedarea suveranității naționale.
Datele furnizate de Consiliul European pentru Inovare arată că, până în luna iulie, UE a implementat integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi. Aproximativ 40% din măsurile propuse au fost abordate doar parțial, ceea ce indică o viteză de execuție insuficientă. Situația este și mai critică pentru reformele radicale, precum piețele unice de capital și energie, unde legislația necesară a fost adoptată pentru doar 3% dintre propuneri, conform Institutului Montaigne.
Calendarul electoral reprezintă un obstacol major, începând cu Spania, care are alegeri legislative pe 29 noiembrie, urmată de Franța în aprilie 2027. În Franța, se încearcă finalizarea bugetului pentru perioada 2028-2034 înainte de scrutin, temându-se de ascensiunea lui Marine Le Pen. Partidul său, Rassemblement National, a semnalat intenția de a reduce contribuția la bugetul comunitar și de a se retrage din anumite politici energetice, impunând totodată controale la frontieră.
Germania, cea mai mare economie a blocului, traversează o perioadă de instabilitate politică odată cu creșterea popularității partidului AfD. Deși Friedrich Merz a promovat o agendă ambițioasă, relaxând „frâna datoriei” și creând un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro, măsurile de reformă rămân nepopulare. Carsten Brzeski, economist-șef la ING, a observat că germanii par să refuze reformele, preferând fie status quo-ul, fie o întoarcere la modelele din trecut.
Eșecul reformelor ar putea duce la o dependență tehnologică de SUA și China. Christine Lagarde, președinta BCE, a avertizat că UE trebuie să adopte rapid inteligența artificială pentru a nu pierde avântul competitiv. Implementarea AI necesită o infrastructură energetică robustă și o circulație facilă a electricității peste granițele naționale. Fără o uniune energetică și de capital, blocul riscă să rămână în urmă în ceea ce privește productivitatea și capacitatea de investiții.
Procesul de integrare europeană este strâns legat de capacitatea statelor membre de a coordona politicile economice și fiscale. În prezent, piețele de capital rămân fragmentate în cele 27 de state, limitând mobilizarea economiilor gospodăriilor europene. O reformă structurală ar putea crește productivitatea cu 20% într-un deceniu, însă succesul depinde de echilibrul fragil dintre suveranitatea națională și necesitățile de dezvoltare ale întregului continent.
