Benjamin Netanyahu pornește campania electorală pentru alegerile din 27 octombrie folosind un manual de campanie consacrat de zeci de ani. Prim-ministrul israelian încearcă să se prezinte în fața electoratului ca fiind singura figură capabilă să garanteze siguranța cetățenilor într-o regiune marcată de ostilități constante. Această strategie vizează menținerea puterii într-un context politic extrem de tensionat, în ciuda dificultăților de a-și proteja reputația după evenimentele recente.
Campania lui Netanyahu este marcată de încercarea de a-și salva imaginea în materie de securitate, după atacul surpriză al Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023. Acest eveniment este considerat una dintre cele mai grave breșe de securitate din istoria țării, fiind un moment de o cruzime fără precedent de la Holocaust încoace. În acest context, liderul partidului Likud folosește sloganul „Netanyahu nu se predă” pentru a mobiliza baza de alegători.
În materialele de campanie, Netanyahu îi atacă pe rivalii săi politici, descriindu-i ca fiind stângiști slabi, fără determinarea necesară pentru a purta război împotriva dușmanilor Israelului. El subliniază lipsa tăriei de caracter a adversarilor săi în fața criticilor externe. Într-un videoclip filmat recent într-o bază aeriană militară, prim-ministrul a avertizat că există semne că dușmanii plănuiesc un nou atac înainte de scrutinul electoral.
Principalul său competitor este Gadi Eisenkot, un fost șef militar care conduce partidul de centru Yashar. Netanyahu utilizează tactici prin care sugerează că o victorie a opoziției ar duce la formarea unui guvern cu partide arabe, ceea ce ar pune în pericol securitatea națională. El propune alegătorilor o alegere binară între un stat palestinian și un stat evreiesc, încercând să polarizeze opinia publică în etapa finală.
Sondajele de opinie indică faptul că partidul Likud ar putea pierde aproximativ o treime din locurile sale parlamentare. Yohanan Plesner, președintele Institutului pentru Democrație din Israel (IDI), a declarat că acest scrutin reprezintă un referendum asupra responsabilității lui Netanyahu pentru eșecul de securitate. Analistul Amotz Asa-El de la Institutul Shalom Hartman sugerează că strategia liderului ar putea fi de a crea un impas politic pentru a rămâne prim-ministru interimar.
Contextul geopolitic actual este unul de o complexitate extremă, cu un război care se desfășoară pe mai multe fronturi, implicând grupări precum Hezbollah și Iran. Deși armata israeliană a înregistrat succese tactice, conflictul din Gaza a dus la o izolare diplomatică tot mai pronunțată. Sprijinul internațional pentru Israel a început să scadă, afectând chiar și relația cu cel mai important aliat al său, Statele Unite.
