Deputatul german Roderich Kiesewetter, membru al partidului CDU în Bundestag, a avertizat la București că subestimarea agresivității Rusiei reprezintă în prezent cea mai mare amenințare pentru Europa. În cadrul unei conferințe susținute la Facultatea de Istorie, el a subliniat că, dacă Ucraina va cădea, Moscova va testa imediat cine este dispus să moară pentru Moldova. Politicianul a subliniat importanța sprijinirii Republicii Moldova pentru a obține progrese economice care să convingă populația locală.
Kiesewetter a enumerat o serie de metode hibride prin care regimul de la Moscova pune la încercare stabilitatea continentului european. Printre tacticile identificate de expertul în politică externă se numără atacurile asupra navelor, utilizarea dronelor pentru amenințarea infrastructurii, acțiunile de sabotaj, loviturile cibernetice și prezența spionilor. El a menționat că președintele Vladimir Putin nu are nevoie de spioni clasici, fiind suficient să distrugă informațiile din lumea liberă prin minciuni și zvonuri.
În ceea ce privește securitatea colectivă, politicianul conservator a avertizat asupra unor scenarii de extindere a conflictului dincolo de teritoriul Ucrainei. El a menționat posibilitatea unui atac militar asupra statelor NATO, alături de războiul cognitiv și sabotajele constante. Există, de asemenea, ipoteza conform căreia Rusia ar putea folosi presiunea militară pentru a descuraja statele membre NATO să se apere, miza fiind subminarea unității pactului militar.
Deputatul a criticat dur strategia germană de a atrage adversarii prin comerț, cunoscută sub numele de „Wandel durch Handel”. El a declarat că această abordare a fost o convingere greșită din anii 2000, care a dus doar la dependență și prejudicii enorme pentru Germania. Kiesewetter a vorbit despre existența unor „apostoli nocivi” și a unor conexiuni cu Moscova și Beijing care provoacă daune semnificative atât Germaniei, cât și întregului continent european.
În contextul securității interne, Kiesewetter a discutat despre necesitatea ca serviciile de informații să primească o „licență pentru a acționa”, nu doar pentru culegere de date. El a explicat că, în Germania, serviciile sunt sub un control parlamentar și judiciar strict, ceea ce le permite să fie eficiente fără a încălca legea. Parlamentarul a subliniat că un control riguros este esențial pentru ca serviciile să rămână performante și pentru a evita compromiterea informațiilor.
Problematica serviciilor de informații și a controlului acestora este una sensibilă în Europa de Est, unde moștenirea regimurilor autoritare influențează structurile actuale. În România, de exemplu, conducerea interimară militară a serviciului de protecție a demnitarilor este formată dintr-un ofițer care a făcut parte din trupele de represiune ale regimului Nicolae Ceaușescu. Kiesewetter a sugerat că România trebuie să ia decizii politice pentru a împiedica persoanele din vechiul sistem să preia atribuții de securitate.
