Rezultatele parțiale ale alegerilor din Israel indică o competiție extrem de strânsă între taberele politice, fără un câștigător clar care să poată forma un guvern. Deși Benjamin Netanyahu a susținut că blocul său de dreapta deține o majoritate decisivă, sondajele la ieșirea de la urne realizate de postul public Kan arată că nicio parte nu a atins pragul necesar de 61 de mandate. Situația actuală marchează o incertitudine politică majoră pentru țara care votează pentru al 26-lea Knesset.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a obținut cel mai mare procentaj de voturi, fiind estimat de Kan să capteze 25 de mandate din totalul de 120. Această evoluție reprezintă o surpriză, deoarece sondajele din ultimele luni indicau faptul că Likud se afla în urma formațiunii Yashar, condusă de Gadi Eisenkot. Totuși, în ciuda acestui avantaj al partidului său, Netanyahu nu are o cale directă către formarea unei coaliții de guvernare.
În ceea ce privește blocul opoziției, proiecțiile variază între diferite surse, dar indică o forță semnificativă. Sondajul postului Channel 13 estimează că blocul anti-Netanyahu va obține 53 de locuri, în timp ce Kan prevede 52 de mandate pentru această tabără. Partidele arabe sunt estimate să obțină între 16 și 18 de locuri, în funcție de sursă, ceea ce accentuează dificultatea de a construi o majoritate stabilă în parlament.
Gadi Eisenkot, principalul rival al lui Netanyahu și președintele partidului Yashar, a reacționat imediat la datele preliminare. Acesta a declarat că rezultatele indică o lipsă totală de încredere în guvernul condus de Netanyahu și a anunțat că va lua măsuri pentru a înlocui actuala administrație. Eisenkot a subliniat necesitatea formării unui guvern sionist de mobilizare națională, bazat pe voința majorității cetățenilor israelieni.
Procesul de numărare a voturilor continuă, iar rezultatele finale vor depinde și de buletinele din plicurile duble, inclusiv cele ale militarilor, care sunt procesate ulterior. În prezent, câteva formațiuni politice au rămas sub pragul electoral de 3,25%, printre acestea Rezerviștii, cu 2,6%, Poporul Israelului, cu 1,7%, și Publicul Haredi, care a obținut doar 0,2%. Această distribuție a mandatelor complică și mai mult negocierea pentru formarea unui guvern.
Aceste alegeri au loc într-un context de criză profundă, fiind primele organizate după atacul asupra Israelului condus de Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul din Gaza. Prezența la vot a fost de 74,3%, ceea ce înseamnă că 5.449.277 de alegători au participat la scrutin, un nivel mai ridicat comparativ cu prezența de 66,3% înregistrată la alegerile din 2022. Instabilitatea actuală amintește de criza politică din perioada 2019-2022, când țara a trecut prin cinci runde de alegeri.
