Israelul a organizat marți alegeri parlamentare, marcând primul scrutin de după asaltul Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a afectat stabilitatea țării și a influențat regiunea. Procesul electoral s-a desfășurat într-o atmosferă de tensiune politică ridicată, fiind considerat decisiv pentru viitorul prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Prezența la vot a fost una dintre cele mai mari din istoria măsurătorilor israeliene, înregistrând un nivel de 74,3%.
Conform primului sondaj la ieșirea de la urne realizat de Channel 12, partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, este cel mai mare partid, obținând 24 de locuri. Totuși, blocul partidelor de opoziție pare să dețină un avantaj numeric, cu o estimare de 52 de locuri, în timp ce susținătorii premierului ar putea obține un total de 50 de mandate. Niciuna dintre cele două tabere nu a reușit să atingă pragul de 61 de locuri necesar pentru majoritatea în Knesset.
O componentă semnificativă a rezultatelor este reprezentată de partidele conduse de arabi, care sunt estimate la un total de 18 locuri, un număr record pentru aceste formațiuni. Partidul de opoziție de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, este proiectat să obțină 22 de locuri, fiind urmat pe locul trei de partidul B’Yachad, condus de Naftali Bennett, cu 12 locuri. Această fragmentare sugerează că procesul de formare a unui guvern va necesita negocieri complexe între liderii politici.
În timpul zilei, Comisia Electorală Centrală a respins o cerere depusă de Likud, Shas și Amcha Yisrael pentru prelungirea programului de vot până la ora 23:00. Gadi Eisenkot s-a opus ferm acestei solicitări, susținând că Netanyahu încearcă să pregătească terenul pentru contestarea legitimității scrutinului. În paralel, Benjamin Netanyahu a lansat acuzații împotriva adversarilor săi arabi, susținând că aceștia încearcă să „fure alegerile”, deși autoritățile au clarificat că investigațiile în curs nu implică votanți la secții.
Dacă niciun lider nu va reuși să adune un sprijin suficient pentru a forma o coaliție, Israelul s-ar putea confrunta cu organizarea unor alegeri repetate. În acest scenariu, Benjamin Netanyahu ar putea rămâne în funcția de prim-ministru interimar, o situație similară cu perioada 2019-2022, când țara a trecut prin cinci runde de vot. Rezultatele oficiale ale scrutinului vor fi publicate de Comisia Electorală la o săptămână după vot, pe data de 4 noiembrie.
Sistemul parlamentar israelian funcționează pe baza reprezentării proporționale, unde partidele trebuie să depășească un prag electoral de 3,25% pentru a accedea în Knesset. Knesset este parlamentul unicameral care dispune de un total de 120 de locuri. Deoarece nicio formațiune nu obține de obicei o majoritate absolută, formarea cabinetelor de guvernare depinde de capacitatea liderilor de a construi coaliții stabile prin negocieri între partidele care au depășit pragul de vot.
