Mișcarea studențească Lista Studenților a obținut o victorie electorală spectaculoasă în Serbia, pregătindu-se acum pentru negocierile necesare formării unui guvern. Această victorie marchează o schimbare majoră în peisajul politic al țării din Balcanii de Vest, având ca scop inversarea tendinței de guvernare naționalistă și autoritară care a dominat scena timp de 14 ani. Susținătorii acestei mișcări, deși au câștigat alegerile, nu dețin experiență guvernamentală anterioară.
Fostul președinte Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea sa duminică seară, punând capăt unei perioade de dominație politică absolută. Acest rezultat vine după doi ani de proteste constante, care au fost alimentate în mod semnificativ de accidentul tragic de la gara din Novi Sad, unde 16 persoane și-au pierdut viața după prăbușirea unui acoperiș. În orașul Novi Sad, unde a luat naștere mișcarea, simbolurile vechiului regim, precum steagul lui Vojislav Šešelj, au fost îndepărtate.
Aleksandar Matković, cercetător la Institutul de Științe și Tehnologii ale Mediului din Barcelona, explică faptul că succesul Lista Studenților provine dintr-un proces de educație politică colectivă. Studenții au organizat dezbateri lungi, de până la șase ore, despre economie, exploatarea litiului și influența oligarhilor locali. Această formă de schimb de informații și de formare a opiniilor a avut loc în cadrul blocadelor facultăților din Universitatea din Belgrad, înainte ca mișcarea să se organizeze oficial.
Structura Lista Studenților se diferențiază de partidele tradiționale prin lipsa unui lider unic și prin bazarea pe autoguvernare colectivă. Lista de candidați a inclus 250 de persoane, dintre care 134 dețin titlul de doctor și 44% sunt femei. Se estimează că între 135 și 140 dintre acești candidați vor obține mandate parlamentare. Această abordare a reușit să unească grupuri cu orientări ideologice diverse, de la stânga la dreapta, sub umbrela opoziției față de corupție.
Deși victoria este remarcabilă, mișcarea se confruntă cu provocări administrative și politice imediate. Lista Studenților va trebui să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru și să decidă susținerea pentru viitoarele alegeri prezidențiale. Există, de asemenea, riscul ca Aleksandar Vučić să utilizeze acceptarea înfrângerii ca pe o mișcare strategică pentru a păstra intact aparatul de partid și pentru a pregăti o revenire ulterioară la putere.
Fenomenul de protest și organizare studențească nu este izolat, fiind observat și în alte țări europene precum Franța, Italia, Belgia sau Spania. În aceste națiuni, manifestantele au apărut pe fondul unor crize interconectate, precum dificultățile sistemelor de educație sau criza locuințelor. Experiența sârbă ar putea servi drept model pentru gestionarea tensiunilor sociale prin inteligență colectivă și autoorganizare în contextul unei poli-crize globale.
