Președinția armeană a conferinței ONU pentru biodiversitate, COP17, a lansat la Erevan, pe 28 octombrie, o platformă nouă destinată statelor membre. Această inițiativă urmărește să faciliteze identificarea, evaluarea și raportarea zonelor în care natura este conservată pe termen lung, deși acestea nu dețin statutul oficial de arie protejată. Proiectul vizează o recunoaștere mai consecventă a acestor teritorii și integrarea lor în obiectivele globale de conservare a biodiversității prevăzute pentru anul 2030.
Platforma, denumită Yerevan Global OECM Action Hub, este condusă de Armenia în parteneriat cu Secretariatul Convenției privind diversitatea biologică, FAO și IUCN. Hambardzum Matevosyan, ministrul armean al mediului și președintele COP17, a invitat partenerii interesați să participe la acest proces de cooperare. Sprijinul oferit prin această structură include coordonarea expertizei internaționale, facilitarea schimburilor între specialiști și furnizarea de asistență tehnică pentru administrațiile care au nevoie de suport.
Obiectivul central este sprijinirea țintei globale de conservare a cel puțin 30% din suprafețele terestre, apele interioare, zonele marine și costiere până în 2030. Teritoriile vizate, cunoscute sub acronimul OECM, pot include zone agricole, forestiere sau marine, cu condiția să îndeplinească criterii stricte de conservare pe termen lung. Recunoașterea acestor zone trebuie să respecte obligatoriu drepturile și participarea comunităților locale care gestionează resursele respective.
Lansarea platformei nu implică recunoașterea automată a unor noi suprafețe și nu impune statelor noi obligații juridice. Organizatorii au precizat că nu a fost anunțat un buget specific, deoarece mecanismul se concentrează pe asistență tehnică, nu pe alocarea de granturi. Succesul inițiativei va depinde de capacitatea statelor de a transforma evaluările în sisteme de gestionare și monitorizare efectivă, asigurând rezultate durabile pentru biodiversitate.
O dificultate majoră identificată de IUCN este faptul că statele folosesc metode de raportare care nu sunt întotdeauna comparabile, din cauza limitelor tehnice și instituționale. Platforma va utiliza studii de caz și grupuri regionale de lucru pentru a conecta experții cu administrațiile naționale. Godfrey Magwenzi, director general adjunct al FAO, a subliniat că sistemele agroalimentare trebuie incluse mai activ în politicile de conservare pentru a reduce pierderea biodiversității.
Această inițiativă se aliniază cu Cadrul mondial pentru biodiversitate Kunming–Montreal, adoptat în decembrie 2022, care stabilește ținta de protejare a 30% din ecosisteme până la finalul deceniului. Monitorizarea progresului se va face prin Protected Planet, o bază de date globală ce reunește evidențele pentru arii protejate și zone OECM. Scopul final rămâne păstrarea speciilor și a habitatelor în mediul lor natural prin guvernanță echitabilă și utilizări compatibile cu conservarea.
