Președintele chinez Xi Jinping a anunțat reluarea oficială a așa-numatei „diplomație panda” cu Statele Unite ale Americii. Doi urși panda, masculul Ping Ping și femela Fu Shuang, vor fi trimiși în zilele următoare la grădina zoologică din Atlanta pentru o ședere de zece ani. Această mișare este utilizată de Beijing ca un instrument de putere subtilă, servind drept termometru pentru a evalua starea actuală a relațiilor bilaterale dintre cele două mari puteri.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei ceremonii de bun venit organizată de președintele american Donald Trump la Casa Albă. În cadrul acestui eveniment, Xi Jinping a descris acordul ca fiind „o veste bună” și a prezentat animalele drept „emisari ai prieteniei dintre chinezi și americani”. Această colaborare marchează un moment de dezgheț în relațiile dintre cele două state, după o perioadă în care programele de împrumut ale urșilor panda păreau să se diminueze semnificativ.
Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice a semnat recent un acord de cooperare internațională cu instituția din Atlanta pentru protecția speciei. Pentru a asigura condițiile optime, partea americană a pregătit îmbunătățiri ale facilităților de găzduire, în timp ce experții chinezi au oferit îndrumări tehnice specifice. Aceste instrucțiuni vizează aspecte esențiale precum gestionarea cuștelor, regimul de hrănire, îngrijirea zilnică și respectarea strictă a standardelor sanitare necesare.
Tradiția de a folosi urșii panda în relațiile cu SUA a început încă din anul 1972, după vizita istorică a președintelui Richard Nixon în China. Atunci, Beijingul a oferit Washingtonului exemplarele Ling Ling și Hsing Hsing. De la anul 1984, China a schimbat strategia de a oferi cadouri directe, implementând în schimb formule de împrumut și programe de cooperare științifică pe termen lung, păstrând în același timp proprietatea asupra animalelor.
Conform reglementărilor actuale, puii care se nasc în străinătate trebuie să se întoarcă în China atunci când ating maturitatea sexuală, iar adulții se întorc la bătrânețe. Această cooperare a permis până acum creșterea a 17 pui de urs panda în grădini zoologice americane. Colaborarea facilitează cercetări vaste despre comportament, nutriție, genetică, reproducere și boli, consolidând importanța acestor animale pe care Beijingul le consideră un „tezaur național”.
Diplomația panda reprezintă un mecanism de soft power prin care China gestionează imaginea sa internațională și influențează percepția asupra relațiilor sale diplomatice. Deși este un instrument simbolic, acesta implică acorduri complexe de protecție a biodiversității și schimb de expertiză științifică. În contextul geopolitic actual, astfel de gesturi sunt monitorizate atent ca semnale ale posibilei ameliorări a dialogului dintre Washington și Beijing.
