Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au purtat o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin pe 27 octombrie 2026. Inițiativa a fost lansată de liderii nordici de la Helsinki, într-un demers care a fost pregătit în consultare directă cu Ucraina. Deși discuția era programată inițial să dureze doar douăzeci de minute, aceasta s-a prelungit până la nouăzeci de minute, reflectând distanțele semnificative dintre pozițiile părților implicate.
Convorbirea a fost abordată de liderii nordici din perspectivă pragmatică și geografică, având în vedere faptul că Finlanda și Norvegia sunt vecine ale Rusiei. Alexander Stubb a descris apelul ca fiind un „semimaraton”, subliniind că discuția a fost directă. Pentru Stubb, acesta a fost primul contact direct cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului în martie 2024. În același timp, Støre a discutat cu liderul rus despre securitatea în zona Mării Baltice și în nordul Europei.
Din partea Kremlinului, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a transmis că pacea depinde de luarea în considerare a intereselor Rusiei fără condiții. Vladimir Putin a acuzat Uniunea Europeană și NATO de prelungirea conflictului, invocând „cauzele profunde” și „realitățile din teren”. Aceste formule diplomatice vizează cerințe precum recunoașterea teritoriilor ocupate și limitarea extinderii NATO, conform informațiilor furnizate de agenția TASS și de surse apropiate Kremlinului.
Versiunea oferită de Ucraina a fost mult mai specifică, după ce Volodimir Zelenski a vorbit cu liderii nordici imediat după apel. Aceștia i-au transmis lui Putin cerințe privind reducerea atacurilor asupra infrastructurii energetice și a securității alimentare. Discuția a avut loc în contextul unei încetări limitate a focului la Oleșki, în regiunea Herson, o măsură de dezescaladare menită să permită livrările umanitare și evacuarea civililor din zona respectivă.
Evenimentul a generat tensiuni în cadrul Scandinaviei, premierul danez Mette Frederiksen exprimându-și scepticismul față de rezultat. Aceasta a pledat pentru o Europă care acționează unitar, nu prin inițiative individuale care pot părea că se desfășoară „pe la spatele” restului Nordului. În timp ce Suedia a manifestat o poziție mai neutră, liderii finlandez și norvegian au susținut că toți aliații esențiali au fost informați despre acest demers diplomatic.
Această interacțiune diplomatică are loc într-un moment în care procesul de negociere între Ucraina și Rusia este mediat de Statele Unite, cu posibile discuții programate la Abu Dhabi în noiembrie. Tensiunile dintre liderii europi și Moscova rămân ridicate, în special după ce reprezentantul Kremlinului a reacționat dur la criticile daneze, sugerând că „merită să piardă Groenlanda” în contextul disputelor politice recente.
