Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost, bazat pe prețuri mici și marje de profit reduse, se confruntă cu o criză majoră din cauza costurilor ridicate ale combustibilului. Creșterea prețurilor la petrol, declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu început pe 28 februarie, a pus sub semnul întrebării sustenabilitatea acestor transportatori. Avioanele transportă zeci, uneori peste o sută de tone de combustibil, ceea ce face ca orice variație de preț să aibă un impact masiv asupra operațiunilor.
Situația este extrem de dificilă pentru Transavia France, care operează în Europa și zona mediteraneană. Directorul companiei, Olivier Mazzucchelli, a declarat pentru AFP că rentabilizarea transportatorului este practic imposibilă, chiar și atunci când se ating grade de încărcare foarte mari. Această companie beneficiază însă de protecția grupului Air France-KLM, care reduce presiunea necesității de a genera profituri imediate, spre deosebire de alte entități din sector.
În Statele Unite, Spirit Airlines a dat faliment în luna mai 2026, după ce costul kerosenului a depășit bugetul previzionat cu aproximativ 50%. Un caz similar de instabilitate financiară este observat la Air Baltic, compania letonă care a solicitat plasarea sub protecția Legii falimentului din Statele Unite. Aceasta miza pe un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă pentru anul 2026, însă în Europa prețul a depășit deja pragul de 1.500 de dolari.
Sectorul low-cost suferă presiuni și în alte regiuni, precum în Spania, unde Volotea intenționează să își reducă flota de la 44 de aparate la aproximativ 30-35 de unități. În India, guvernul monitorizează strict operațiunile SpiceJet pentru a preveni riscuri de siguranță cauzate de dificultățile financiare. Totodată, în Malaezia, conducerea AirAsia susține că va supraviețui crizei, în ciuda speculațiilor privind situația sa financiară precară, raportată în presă.
Analistul John Grant de la OAG sugerează că aceste companii ar trebui numite „companii aeriene cu prețuri mai mici” în loc de „low-cost”. Conform acestuia, companiile mici și mijlocii, cu rezerve limitate de numerar, sunt cele mai afectate, în timp ce doar cele mari vor rămâne sustenabile. În Statele Unite, capacitatea maximă pentru acest segment a fost atinsă în 2023, scăzând constant de atunci, ceea ce duce la abandonarea rutelor mai puțin profitabile.
Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat deja reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general, Michael O'Leary, a avertizat că prețurile bilete ar putea crește la 80 sau 90 de euro dacă petrolul rămâne la nivelul de 140 de dolari pe baril. Această evoluție marchează o schimbare radicală față de strategia de acum zece ani, când compania țintea tarife de aproape zero euro.
