Alegerile intermediare din Statele Unite, desfășurate pe 3 noiembrie, au fost marcate de un val masiv de dezinformări care au vizat candidații, instituțiile și corectitudinea procesului electoral. Aceste campanii de manipulare au utilizat tehnici diverse, de la acuzații de fraudă la utilizarea inteligenței artificiale, reușind să depășească granițele americane. Multe dintre aceste narațiuni false au ajuns în România, fiind utilizate de actori politici și influenceri locali pentru a susține propriile mesaje și dezbateri interne.
O direcție majoră de manipulare a fost contestarea credibilității scrutinului încă din faza pregătitoare. Donald Trump a susținut că votul prin corespondență este nesigur și că cetățenii străini participă ilegal la vot. Aceste afirmații au fost completate de suspiciuni privind manipularea aparatelor de vot și modificarea buletinelor. Chiar și atunci când incidentele tehnice au fost infirmate, precum în cazul comitatului Westchester, suspiciunea a fost menținută pentru a putea contesta orice rezultat electoral nefavorabil.
O altă strategie agresivă a vizat utilizarea identității religioase ca armă politică, exemplificată prin cazul candidatului democrat Abdul El-Sayed. Adversarii au folosit declarații ale altor persoane, scoase din context, pentru a-l prezenta pe El-Sayed drept un radical sau un susținător al legii Sharia. Această tactică a mutat dezbaterea de la programe politice la atacuri asupra identității, un model care a fost ulterior preluat în România prin teme precum amenințarea islamistă sau cea comunistă.
Tehnologia a jucat un rol crucial prin utilizarea deepfake-urilor pentru a fabrica scandaluri cu aparență jurnalistică. Rețele precum Storm-1516 au produs videoclipuri în care voci de prezentatori TV sau imagini de la instituții media precum CNN sau BBC au fost imitate pentru a lansa acuzații false de agresiune sexuală sau corupție. Aceste materiale au fost create pentru a distruge credibilitatea candidaților și a induce confuzia, făcând imposibilă distincția între informația reală și cea fabricată.
În România, circulația acestor mesaje a avut particularități, fiind adesea bazată pe opiniile politicienilor sau influencerilor locali. Temele americane au fost adaptate pentru a activa tensiuni existente în societatea românească, precum cele legate de Green Deal sau drepturile LGBTQ. Expertul Ciprian Cucu de la Universitatea de Vest din Timișoara observă că rezultatul alegerilor din SUA a fost folosit pentru a susține argumente în dezbaterile politice interne, fie prin minimizarea importanței scrutinului, fie prin conectarea acestuia la probleme economice locale.
Mecanismele de dezinformare sunt extrem de persistente și capabile să se reconfigureze rapid. Raportul G7 privind Republica Moldova a documentat cum rețelele de manipulare pot activa noi conturi coordonate aproape imediat după ce cele anterioare sunt eliminate. Această capacitate de adaptare permite propagarea conținutului în mai multe limbi, inclusiv româna, prin platforme precum X, Telegram sau TikTok, asigurând o distribuție constantă a narațiunilor care vizează destabilizarea încrederii în instituțiile democratice și în mediul informațional.
