Banca Centrală a Israelului a adoptat o abordare fără precedent în prezentarea prognozelor macroeconomice, separând proiecțiile de creștere a PIB-ului în două categorii distincte. Prima măsură include producția companiilor israeliene realizată în afara țării, oferind un tablout de performanță extraordinară, în ciuda conflictelor militare active din octombrie 2023. A doua măsură exclude această producție externă, dezvăluind o situație mult mai complexă pentru economia internă, afectată de agitația politică și de războaiele de pe multiple fronturi.
Această dualitate reflectă o realitate în care sectorul de apărare și tehnologie a urcat de la o pondere de o cincime în PIB în 2023 la aproape jumătate în prezent. Totodată, Israelul se confruntă cu un exod al forței de muncă calificate, pierzând între 100.000 și 150.000 de cetățeni în ultimii ani. Printre cei care au părăsit țara se numără medici și ingineri specializați în domenii precum AI și tech, elemente esențiale pentru viitorul unei economii bazate pe inovație.
Producția realizată în străinătate, care include bunuri dezvoltate în Israel dar fabricate de subcontractanți externi fără a trece granița, are o prognoză de creștere accelerată. Aceasta ar putea ajunge la 5,8% în al doilea trimestru al anului 2026, propulsând creșterea economică totală la 7,5% în 2027. Totuși, dacă se exclude această componentă, creșterea estimată pentru anul 2027 scade la 5,1%, oferind o imagine mai fidelă asupra situației consumatorilor și a pieței interne de muncă.
Problemele fiscale și ratingul de credit reprezintă alte puncte de vulnerabilitate semnalate în analiza instituției. Deși raportul dintre datoria Israelului și PIB ar putea scădea de la 68% la sfârșitul anului 2026 la 66,5% în 2027, excluderea producției externe face ca acest raport să crească de la 70% la 70,5%. Agenția Moody’s a retrogradat ratingul Israel de la A1 la A2 în februarie 2024, iar în septembrie 2024 l-a redus încă două trepte până la nivelul actual de Baa1.
Dezechilibrele demografice și costurile ridicate ale vieții accentuează presiunea asupra societății israeliene. Populația ultraortodoxă, care crește rapid și este în mare parte exceptată de la serviciul militar, beneficiază de subvenții guvernamentale, în timp ce producătorii interni se confruntă cu lipsa forței de muncă din cauza mobilizărilor militare. Companiile sunt din ce în ce mai dispuse să își transfere segmentele de muncă în America de Nord sau în Europa pentru a asigura viabilitatea operațiunilor lor comerciale.
Contextul politic din Israel rămâne unul tensionat, cu o opoziție care conduce la nivel de bloc, deși partidul Likud al lui Netanyahu rămâne cel mai mare. Aceste dinamici interne, combinate cu necesitatea de a dubla bugetul pentru apărare din 2023, contribuie la o perioadă de incertitudine economică și socială, influențând deciziile de investiții ale marilor companii internaționale.
