O narațiune difuzată de structurile de forță ruse susține că autoritățile din Ucraina întârzie în mod deliberat restabilirea accesului la internet în Kiev. Scopul acestui comportament ar fi împiedicarea organizării unor proteste de masă împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Totuși, datele reale indică faptul că infrastructura de telecomunicații a fost grav afectată de loviturile rusești, iar operatorii au început imediat procesul de reparații pentru a servi clienții.
Conform afirmațiilor ruse, intensificarea loviturilor asupra centrelor de date a afectat operatori precum Kyivstar și furnizorul KievNet, precum și posturi de televiziune, printre care Armia TV. Sursa rusă susține că guvernarea de la Kiev nu are grabă să refacă conexiunile, pe fondul unei nemulțumiri sociale crescute. Această afirmație nu este susținută de nicio dovadă concretă, niciun document oficial sau mărturie a operatorilor de telecomunicații care să demonstreze o intenție politică de blocare.
În realitate, companiile de telecomunicații au raportat avarii cauzate direct de atacuri, afectând clienți de la UTELS, Crazy Network, Pavutyna, KIEVNET și Domonet. Operatorul UTELS a reușit să restabilească conexiunea pentru toți abonații în aceeași zi, după ce echipamentele și cablurile magistrale au fost avariate. De asemenea, președintele Kyivstar, Oleksandr Komarov, a confirmat că infrastructura companiei a fost lovită de opt ori în doar zece zile, inclusiv prin atingerea depozitului central de către două rachete.
Paralel, au apărut apeluri la proteste din partea unor activiști, printre care fostul militar Oleksandr Todorov, care solicită măsuri privind mobilizarea și combaterea corupției. Totuși, un protest convocat de acesta pe 10 septembrie a atras doar opt persoane, iar campaniile online au fost identificate ca fiind promovate de boți și resurse pro-ruse. De asemenea, afirmațiile privind o eventuală mobilizare a femeilor sunt infirmate oficial de Comisia pentru securitate națională, apărare și informații a Radei Supreme.
Propaganda pro-Kremlin încearcă să transforme efectele bombardamentelor asupra infrastructurii critice într-o decizie politică de control social. Prin această strategie, se urmărește discreditarea conducerii de la Kiev și crearea unei impresii de instabilitate iminentă. Această abordare utilizează nemulțumirile reale ale populației pentru a alimenta ideea unui „nou Maidan”, sugerând că puterea statului este slăbită și că regimul este sub controlul Occidentului, fără a prezenta dovezi pentru aceste acuzații.
Atacurile rusești din septembrie și octombrie au distrus centre de date și infrastructură digitală esențială în Kiev. În același interval, în societatea ucraineană au apărut tensiuni legate de corupție și de modul în care funcționează instituțiile statului. Propaganda pro-Kremlin combină aceste două realități distincte, transformând consecințele tehnice ale războiului într-o presupusă strategie a guvernului de a suprima orice formă de disidență sau revoltă populară.
