Companii norvegiene de talie mare, printre care se numără Mowi și Lerøy, au început să modifice dieta somonilor din fermele lor prin adăugarea de proteine de pui. Această schimbare nu implică utilizarea cărnii de pasăre, ci a subproduselor din industria avicolă, care sunt transformate în ulei și făină. Decizia este motivată de necesitatea de a reduce costurile de producție în contextul unei scăderi semnificative a profitabilității în sectorul de creștere a somonului atlantic.
Presiunea economică provine din creșterea vertiginoasă a prețurilor pentru ingredientele tradiționale, precum făina și uleiul de pește. Acest fenomen este cauzat de impactul fenomenului climatic El Niño, care încălzește apele Oceanului Pacific și decimează bancurile de hamsii și sardine din largul Americii de Sud. Scăderea stocurilor de pește albastru, utilizat pentru furaje, pune mari dificultăți în calea producătorilor, determinându-i să caute alternative mai ieftine, precum proteinele de origine terestră.
Conform unui studiu de rentabilitate realizat de Direcția Norvegiană pentru Pescuit, profitul producătorilor norvegieni de somon atlantic a scăzut cu 46,1% în anul 2025 față de perioada precedentă. Pentru a gestiona această scădere a marjelor de profit, utilizarea subproduselor de pui reprezintă o soluție practică. Unii producători susțin că această metodă promovează caracterul circular al industriei, prin reciclarea unor deșeuri care anterior nu erau utilizate în acest mod.
Practica de hrănire a peștilor cu subproduse animale este legală, bazându-se pe o derogare parțială din 2013 de la interdicția europeană. Această restricție fusese adoptată anterior pentru a preveni riscurile de sănătate publică, însă institutele independente care realizează studiile de siguranță au emis avize favorabile. Un studiu de 11 luni realizat de Institutul norvegian de cercetare alimentară Nofima și Universitatea Norvegiană de Științe ale Vieții pe 435.000 de somoni a arătat că o includere de până la 10% de făină de pui nu afectează sănătatea peștelui.
Totuși, depășirea acestui prag de 10% poate cauza probleme metabolice și poate face peștele prea gras. De asemenea, uleiul de pasăre nu conține acizi grași omega-3 cu lanț lung, esențiali pentru calitatea somonului. Din acest motiv, producătorii trebuie să compenseze lipsa prin adăugarea de ulei de alge, ulei de in sau ulei de camelină. Această strategie este necesară pentru a menține profilul nutrițional al produsului final destinat consumului uman.
Sectorul de acvacultură a fost marcat în trecut de controverse legate de densitatea mare de pești în cuști și poluarea fiordurilor. În prezent, apare și îngrijorarea consumatorilor privind natura dietei somonilor, unii considerând că hrănirea cu subproduse de pui este o alegere nenaturală. Istoria pieței de alimente a arătat că încrederea publicului este fragilă, amintind de scandalul european din 2013, când carne de cal a fost găsită în produse de vită.
