Sari la conținut
Live Dialogul global despre guvernarea Chinei și dezvoltarea lumii a avut loc la Phnom Penh
Reporter Digital Reporter Digital
408 actualizări
azi
Mapamond · acum 1 oră

Giorgia Meloni solicită creșterea bugetelor de apărare în Europa după valul de atacuri cibernetice și alerte false

Premierul italian susține că securitatea infrastructurii civile trebuie prioritizată în contextul incidentelor care au vizat bănci de sânge și avioane.

Giorgia Meloni solicită creșterea bugetelor de apărare în Europa după valul de atacuri cibernetice și alerte false
Pexels License · original · licență

Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat vineri o majorare a cheltuielilor destinate apăparei și securității în Europa. Această propunere vine ca o reacție directă la o serie de evenimente recente, care au inclus atacuri cibernetice și alerte false cu bombă. Șefa guvernului italian a subliniat că necesitatea protejării infrastructurii civile devine critică în fața unor amenințări tot mai diversificate care afectează stabilitatea continentului.

Giorgia Meloni a explicat faptul că investițiile în securitate nu trebuie să se limiteze doar la achiziția de armament convențional. În viziunea sa, bugetele trebuie direcționate și către protejarea vieții cotidiene a cetățenilor, având în vedere natura noilor riscuri. Premierul a menționat că, în condițiile actuale, securitatea trebuie să acopere un spectru mult mai larg de vulnerabilități, de la infrastructura digitală până la siguranța spațiilor publice.

În prezent, autoritățile europene investighează o serie de incidente care au vizat centre comerciale, avioane și bănci de sânge în Franța. Giorgia Meloni a declarat că nu se poate confirma încă dacă aceste atacuri cibernetice și alerte false au o legătură directă între ele. Totuși, ea a subliniat că toate aceste acțiuni indică faptul că infrastructurile civile sunt astăzi țintele principale ale unor atacuri coordonate.

Deși autorii acestor acțiuni nu au fost identificați oficial, unele atacuri cibernetice au fost revendicate de grupări de hackeri ruși sau pro-ruși. În acest context, Rusia a negat orice implicare în aceste incidente. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat acuzațiile ca fiind „complet absurde”, susținând că Moscova este vizată de o tendință de a formula acuzații fără dovezi în statele europene.

Situația evidențiază o schimbare în natura amenințărilor, trecând de la conflicte militare clasice la atacuri asupra serviciilor esențiale. Incidentele care vizează bănci de sânge sau magazine alimentare demonstrează cât de vulnerabile rămân sistemele de suport ale societății. Această evoluție forțează liderii europeni să reevaluească modul în care sunt alocate resursele de apărare pentru a include și apărarea împotriva sabotajelor cibernetice și a dezinformării.

Discuțiile privind securitatea europeană reflectă o preocupare majoră pentru consolidarea cooperării în cadrul continentului. În cadrul acestor procese, există proiecte europene de apărare care vizează domenii prioritare pentru stabilitatea regională. Aceste inițiative urmăresc configurarea unei cooperări mai strânse între statele membre pentru a răspunde eficient atât amenințărilor militare, cât și celor care vizează securitatea digitală și infrastructura critică.

Surse

Sursa: Bursa

Actualizări conexe