Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării radicale ruse Statul Masculin, a respins vineri orice legătură cu seria de amenințări false cu bombă care au afectat recent traficul aerian în diverse țări europene. Mișcarea respectivă a fost interzisă de autoritățile de la Moscova în anul 2021, fiind clasificată drept extremistă. Această declarație vine după ce mai multe aeroporturi europene au fost vizate de alerte semnate de persoane care pretind că aparțin acestei organizații.
Incidentele au vizat puncte strategice de transport, printre care aeroporturile din Birmingham, Roma și Sofia. Mesajele primite de aceste locații au fost semnate de presupuși combatanți ai Statului Masculin, provocând o stare de alertă în rândul autorităților. În urma acestor amenințări, traficul aerian a suferit perturbări semnificative, manifestate prin întârzieri ale zborurilor și, în anumite situații, prin necesitatea intervenției avioanelor de vânătoare pentru a escorta aeronavele civile.
Într-un mesaj transmis prin intermediul platformei Telegram, Pozdniakov a argumentat că mișcarea sa nu mai există ca entitate activă din momentul interdicției de la Moscova. El a susținut că persoanele care organizează în prezent aceste provocări pe teritoriul statelor Uniunii Europene nu reprezintă grupul. Conform declarațiilor sale, acești organizatori acționează în propriul interes, utilizând pur și simplu un steag care nu le aparține pentru a obține anumite efecte.
Statul Masculin a fost înființată în anul 2016 de către Vladislav Pozdniakov, care este blogger și instructor sportiv. Inițial, gruparea a funcționat ca o comunitate pe rețeaua socială rusă VK, evoluând ulterior spre un caracter semipolitic. Ideologia mișcării a combinat elemente de naționalism cu misoginism, fiind cunoscută pentru campanii de hărțuire online. După interdicție, comunitatea s-a reorientat în mediul online către susținerea ofensivei militare ruse în Ucraina.
Aceste amenințări false apar într-un context marcat de o intensificare a atacurilor hibride în spațiul european. Autoritățile și cercetătorii au semnalat că astfel de acțiuni sunt puse pe seama Rusiei sau a Iranului. Aceste tipuri de provocări sunt utilizate pentru a destabiliza infrastructura critică și pentru a crea panică în societatea civilă, testând capacitățile de răspuns ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Fenomenul amenințărilor false cu bombă este o problemă de securitate care afectează constant infrastructura de transport. În România, astfel de incidente au avut loc recent, de exemplu, în Brașov, unde un individ a sunat la 112 amenințând că va arunca în aer un tren, fiind ulterior prins de autorități. Aceste evenimente subliniază vulnerabilitatea sistemelor de transport în fața provocărilor de securitate internă și externă.
