Senatul Franței a adoptat un proiect de lege controversat care permite recuperarea costurilor cauzate de distrugerile din timpul revoltelor de stradă prin reținerea directă din beneficiile sociale. Această măsură vizează persoanele implicate în violențe sau părinții minorilor care au participat la jafuri, asigurând astfel recuperarea fondurilor necesare pentru acoperirea prejudiciilor. Bilanțul distrugerilor la nivel național a depășit deja pragul de un miliard de euro în urma vandalismelor și a incendiilor.
Prejudiciile financiare au fost cauzate de mii de magazine golite de marfă și de distrugerea unor clădiri istorice, printre care sediul Primăriei din Limoges, un monument din secolul al XIX-lea. Pentru a gestiona situația, forțele de ordine au efectuat aproape 2.400 de rețineri într-un singur weekend, generând o presiune extremă asupra sistemului administrativ și judiciar. Noua legislație extinde conceptul de răspundere civilă pentru a facilita recuperarea acestor sume masive.
Conform noilor reguli, orice individ care se alătură unui grup pregătit să comită acte de violență sau care refuză să se disperseze după ordinul poliției poate fi sancționat financiar. Persoanele implicate pot fi obligate să plătească până la 10.000 de euro pentru prejudiciile provocate de mulțime, chiar dacă nu au comis personal distrugerile. Această extensie a sancțiunilor permite aplicarea răspunderii financiare directe pentru daunele materiale produse în timpul protestelor.
Mecanismul este conceput pentru a evita blocajele cauzate de lipsa economiilor sau a conturilor bancare la nivelul celor deferiți justiției. Senatul a inclus în lista surselor popribile venitul de solidaritate activă (RSA), care este de aproximativ 650 de euro pe lună, precum și ajutorul anual pentru rechizite școlare. De asemenea, banii pot fi retrași din ajutorul de locuință și din pachetele de alocații familiale, garantând doar un prag minimal pentru hrana zilnică.
Organizațiile civice și reprezentanții justiției au criticat dur această normă, avertizând că aceasta instituie o formă de culpabilitate colectivă. Oponenții susțin că pedepsirea unor persoane care nu au participat direct la distrugeri poate descuraja participarea la manifestații pașnice prin instalarea fricii de sancțiuni pecuniare. În cazul minorilor implicați în jafuri, întreaga povară financiară este transferată părinților, care riscă să piardă toate formele de asistență socială primite de la stat.
Contextul securității rămâne tensionat în Europa, în special în perioada care precede sărbătoarea de Halloween, 31 octombrie. Există semnale operative privind tentative de reiterare a violențelor urbane, iar platforma Maldita.es a raportat apeluri la jafuri coordonate în 46 de orașe din cel puțin nouă state europene. Guvernele din Europa de Vest caută deja instrumente punitive pentru a combate coordonarea violențelor de stradă realizată prin platforme online.
