Senatul Franței a adoptat un proiect de lege care ar putea permite autorităților să recupereze despăgubirile pentru distrugerile provocate de protestele violente direct din ajutoarele sociale ale cetățenilor. Măsura este luată în urma manifestațiilor împotriva costului vieții, care au declanșat cele mai grave evenimente de violență stradală din ultimii ani. Autoritățile estimează că pagubele totale cauzate de aceste evenimente depășesc pragul de un miliard de euro.
Proiectul adoptat de Senat, prin care 229 de parlamentari au votat pentru și 105 împotrivă, prevede aplicarea unor sancțiuni financiare de până la 10.000 de euro. Aceste penalități pot fi impuse persoanelor care participă în cunoștință de cauză la grupuri pregătite pentru violențe sau celor care refuză să părăsească mulțimea după ce poliția dă ordinul de dispersare. Autoritățile vor putea recupera sumele chiar și pentru distrugerile provocate de alți participanți la proteste.
Recuperarea banilor ar putea fi efectuată prin reținerea unor sume din alocațiile familiale, ajutoarele pentru locuință, venitul minim garantat sau indemnizațiile pentru începutul anului școlar. Această procedură ar putea fi aplicată după ce se pronunță o hotărâre judecătorească definitivă. Totuși, senatorul comunist Fabien Gay a avertizat că familiile cu venituri reduse ar putea suferi rețineri lunare de 57 de euro, ceea ce ar face ca plata unei datorii de 10.000 de euro să dureze aproape 15 ani.
Organizația Amnesty International a exprimat îngrijorări, considerând că aceste măsuri pot afecta grav familiile sărace și pot descuraja participarea la proteste pașnice. Proiectul urmează să fie trimis către Adunarea Națională, unde niciun bloc politic nu deține majoritatea. În același timp, legislația ar permite autorităților să solicite eliminarea conținutului ilegal care incită la violență de pe internet, cu posibilitatea de a bloca adresele web dacă materialele rămân online mai mult de 24 de ore.
Franța nu este singura țară europeană care extinde responsabilitatea pentru distrugerile de la manifestații. În Italia, guvernul Giorgiei Meloni a introdus amenzi pentru părinții minorilor implicați în violențe, iar în Spania autoritățile au identificat convocări la manifestații distribuite prin platforme precum TikTok, WhatsApp și Telegram. La Barcelona, protestele din 24 octombrie au dus la 130 de arestări, inclusiv 76 de minori, în urma jafurilor și a distrugerilor raportate.
Tendința de a reglementa violența la manifestații reflectă o preocupare crescută a statelor europene pentru ordinea publică în contextul instabilității sociale. Această abordare juridică de extindere a răspunderii financiare apare într-un moment în care guvernele caută modalități de a compensa costurile enorme ale distrugerilor urbane, încercând să creeze un efect de descurajare prin sancțiuni directe asupra resurselor economice ale celor implicați.
