Guvernul francez a desfășurat negocieri secrete pentru a analiza posibilitatea blocării totale a internetului și a rețelelor sociale în perioadele de proteste violente. Ministerul de Interne de la Paris a urmărit identificarea unor soluții tehnice menite să restricționeze accesul populației la platformele digitale, în scopul de a limita capacitatea de coordonare a manifestanților în zonele considerate critice. Această strategie a fost abordată prin discuții directe cu operatorii de telecomunicații din țară.
Solicitarea a fost transmisă de prim-ministrul Sébastien Lecornu către furnizorii de servicii de telecomunicații, cerându-le să fie pregătiți pentru blocarea accesului la platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat și X. Documentele oficiale care confirmă acest demers au fost dezvăluite inițial de publicația Blast, prin intermediul unei scrisori care a fost trimisă către infrastructura de comunicații. Oficialii din cabinetul lui Sébastien Lecornu, precum și reprezentanții din Ministerul Tehnologiei sau Ministerul de Interne, nu au negat existența acestor documente.
Decizia de a analiza astfel de măsuri radicale a fost motivată de temerile că violențele survenite pe 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în perioada următoare. Un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații a declarat că scopul principal era blocarea canalelor prin care bandele se pot întâlni și organiza. Totuși, o astfel de acțiune ar fi afectat și comunicarea protestatarilor pașnici, reprezentând un risc major pentru coeziunea socială în zonele vizate.
Din punct de vedere tehnic, blocarea accesului la rețelele de socializare într-un cartier specific este considerată imposibilă, în timp ce întreruperea internetului mobil ar afecta servicii esențiale. Acestea includ plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență, ceea ce ar putea genera perturbări majore. Ca alternativă mai puțin drastică, Guvernul a luat în considerare dezactivarea funcțiilor de geolocalizare pentru a preveni adunările de persoane care nu se cunosc între ele.
În paralel, Parlamentul de la Paris dezbate proiectul de lege „cine strică, plătește”, care introduce răspunderea financiară a participanților la revolte. Această legislație ar obliga platformele să elimine conținutul care incită la agresiuni, furturi sau distrugeri în termen de 24 de ore. Pentru conținutul care îndeamnă la insurecție, termenul de eliminare ar trebui să fie de o oră. Alți parlamentari propun monitorizarea prin supraveghere video bazată pe algoritmi.
Aceste discuții privind controlul digital și ordinea publică se încadrează într-un context de gestionare a stabilității naționale în fața fenomenelor de protest. În Franța, reglementările privind responsabilitatea platformelor digitale și monitorizarea activităților online sunt subiecte recurente în dezbaterile legislative, având în vedere impactul rapid al informațiilor difuzate pe rețelele sociale asupra ordinii publice și a capacității de mobilizare a grupărilor de protest.
