Rezultatele alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite ale Americii indică faptul că situația economică a jucat un rol decisiv în înfrângerea republicanilor. Democrații au reușit să obțină controlul ambelor camere ale Congresului american, într-un proces de vot care a funcționat ca o sancțiune împotriva agendei conduse de Donald Trump. Alegătorii au prioritizat problemele legate de costul vieții, considerând că promisiunile de reducere a inflației nu au fost suficiente.
Sondajele efectuate la ieșirea de la urne au relevat o cifră alarmantă pentru tabăra republicană: aproape nouă din zece alegători au declarat că prețurile și nivelul de trai au fost factori importanți sau decisivi în decizia lor de vot. Analiza realizată de NBC News subliniază o discrepanță majoră între succesul pieței bursiere și realitatea financiară a gospodăriilor. În timp ce indicele S&P 500 a crescut cu peste 26%, mulți americani s-au confruntat cu cheltuieli tot mai mari.
Presiunea inflaționistă a fost alimentată semnificativ de scumpirea energiei, fenomen intensificat după începerea războiului cu Iranul. Prețul mediu al benzinei obișnuite a depășit pragul de 4 dolari pe galon, de la un nivel de 2,98 dolari înainte de conflict, conform datelor AAA. Mai gravă a fost situația motorinei, care a depășit 6 dolari pe galon, de la un preț de 3,63 dolari la începutul mandatului. Această creștere a afectat costurile de transport și producție în întreaga economie.
Sectorul imobiliar a reprezentat un alt punct critic de nemulțumire pentru electorat, din cauza dobânzilor și a prețurilor ridicate. Dobânda fixă pentru creditele ipotecare pe 30 de ani a depășit pragul de 7%, după ce subnădurase sub 6% înainte de război, conform Freddie Mac. În paralel, prețul mediu al unei case individuale a ajuns la 422.700 de dolari în septembrie, conform National Association of Realtors. Aceste costuri au exclus numeroși potențiali cumpărători de pe piață.
Evoluția veniturilor a fost, de asemenea, un factor de instabilitate socială, deoarece ritmul creșterii salariilor nu a mai ținut pasul cu cel al prețurilor. Datele furnizate de Bureau of Labor Statistics arată că, în septembrie, inflația a atins 3,7%, în timp ce salariile au crescut cu doar 3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere a puterii de cumpărare a afectat direct capacitatea americanilor de a acoperi cheltuielile zilnice, indiferent de creșterea averilor pe hârtie.
Istoric, alegerile de la jumătatea mandatului sunt adesea influențate de întrebarea privind starea economică a țării, o temă reevaluată de la perioada lui Ronald Reagan în 1980. În contextul actual, rezultatul scrutinului demonstrează că performanța indicilor bursieri și creșterea valorii activelor imobiliare nu au fost suficiente pentru a compensa dificultățile financiare ale majorității populației.
