Cetățenii israelieni sunt chemați la urne marți pentru primele alegeri parlamentare organizate după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Scrutinul are loc într-un moment marcat de conflicte regionale intense și de tensiuni crescute cu Iranul, fiind considerat unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a țării. Peste 7 milioane de alegători vor decide viitorul conducerii naționale, într-un climat de diviziuni politice profunde care afectează întreaga societate.
Premierul Benjamin Netanyahu încearcă să își păstreze poziția de conducere în fața unei opoziții puternice, reprezentată în mod semnificativ de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot. Sondajele indică o competiție extrem de strânsă între blocul politic al actualului premier și partidele care urmăresc să îl înlocuiască. Procesul electoral este complex, deoarece sistemul israelian impune formarea unor coaliții, nicio formațiune neavând reușit istoric să obțină singură majoritatea parlamentară necesară.
În cadrul Knesset-ului, legislativul care este compus din 120 de membri, este necesară obținerea a cel puțin 61 de mandate pentru a putea forma o majoritate de guvernare. Din cauza acestui mecanism, negocierile dintre diversele partide politice ar putea dura mai multe săptămâni după finalizarea votului. Un grup de aproximativ 330.000 de tineri israelieni vor vota pentru prima dată, într-un context în care securitatea națională și serviciul militar obligatoriu domină dezbaterile publice.
Campania electorală a lui Netanyahu s-a concentrat pe amenințările regionale, punând accent pe tensiunile cu Iranul, în timp ce opoziția a solicitat o anchetă oficială. Aceasta din urmă vrea să investigheze eșecurile de securitate care au precedat atacurile din 2023. Disputele dintre Netanyahu și Eisenkot vizează și reforma sistemului judiciar, precum și recrutarea militară a evreilor ultraortodocși, care beneficiază în prezent de scutiri, o situație contestată de o parte a populației.
Partidele arabe ar putea juca un rol decisiv în formarea viitorului guvern, dacă niciunul dintre marile blocuri politice nu va reuși să obțină majoritatea mandatelor. Viitorul guvern va trebui să gestioneze provocările de securitate din Gaza și Cisiordania, precum și relațiile cu partenerii occidentali. Rezultatele alegerilor vor avea implicații directe asupra politicii externe, în condițiile în care Israelul se confruntă cu critici internaționale puternice privind gestionarea conflictelor actuale.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează pe baza reprezentării proporționale, ceea ce face ca stabilitatea guvernamentală să depindă de capacitatea partidelor de a negocia acorduri de coaliție. Această structură politică transformă fiecare scrutin într-un proces de negociere lung și intens, unde distribuția mandatelor în Knesset determină nu doar cine conduce, ci și care direcții vor fi adoptate în politicile de apărare și justiție ale statului.
