Liceenii din Franța au revenit la acțiuni de protest imediat după încheierea a două săptămâni de vacanță. Deși manifestările au fost reluate, amploarea acestora a fost semnificativ mai mică față de evenimentele de luni din perioada precedentă. Acțiunile de blocare au fost localizate și au vizat doar câteva licee din orașe precum Paris, Marsilia și Rennes, fără a avea caracterul de masă observat anterior.
În perioada de dinaintea vacanței, sute dintre cele peste 3.000 de licee din întreaga țară au fost afectate de blocaje organizate de protestatari. Manifestațiile au început în septembrie în suburbiile Parisului, însă s-au extins ulterior în mai multe regiuni franceze. Acestea au depășit treptat temele strict educaționale, incluzând nemulțumiri legate de costul vieții, fiind susținute de activiști și sindicaliști.
Ministrul francez al Educației, Édouard Geffray, a declarat luni dimineață, la postul de radio France Inter, că fenomenul de blocare este foarte marginal. El a precizat că vorbim despre doar câteva unități și licee izolate. Deși oficialul a menționat că protestele sunt permise, acesta a subliniat că blocarea accesului în școli este o acțiune ilegală, în ciuda prezenței poliției în apropierea unor unități de învățământ.
Elevii solicită măsuri concrete precum renovarea școlilor învechite, angajarea de profesori și creșterea numărului de locuri în universități. De asemenea, aceștia cer eliminarea sistemului de admitere în învățământul superior, pe care îl consideră inechitabil social. În răspuns, ministrul a propus limitarea numărului de elevi la 28 per clasă și alocarea a patru miliarde de euro pentru renovări, însă reprezentanții elevilor consideră propunerile insuficiente.
Acest val de nemulțumiri al generației Z nu este izolat în Europa, cuprinzând și alte țări precum Germania, Italia, Belgia și Albania. Protestele internaționale vizează creșterea costului vieții, starea precară a școlilor și percepția privind corupția la nivelul autorităților. În Franța, situația a reprezentat o provocare pentru guvernul minoritar condus de președintele Emmanuel Macron, după ce luna trecută au avut loc confruntări violente și jafuri de magazine.
Fenomenul de proteste de amploare în Europa reflectă o perioadă de instabilitate socială, în care cerințele educaționale se împletesc cu presiunile economice globale. Tensiunile dintre generația tânără și instituțiile de stat au devenit un element constant în agenda politică a multor țări europene, forțând guvernele să revizuiască politici de investiții și modele de admitere pentru a evita escaladarea violenței.
