Zeci de mii de susținători ai mișcării de protest a studenților din Serbia s-au reunit aseară în Belgrad pentru a manifesta împotriva actualului regim. Scopul principal al acestui miting masiv este cererea de înlăturare a partidului de guvernământ al președintelui Aleksandar Vucic în cadrul alegerilor parlamentare anticipate ce vor avea loc duminică. Manifestanții urmăresc o schimbare radicală a direcției politice a țării prin participarea la acest scrutin important.
Mișcarea studențească implicată în proteste participă la scrutinul de duminică prin intermediul așa-numitei „Listă a Studenților”. Această formațiune politică nu posedă un lider unic, fiind compusă din candidați proveniți direct din mediul academic sau din afara sferei politice tradiționale. Această abordare diferită de partidele clasice reflectă dorința grupului de a aduce noi reprezentanți în sistemul de guvernare al Serbiei, evitând structurile politice consacrate.
Aleksandar Vucic, care a dominat scena politică sârbă timp de peste un deceniu atât ca premier cât și ca președinte, a demisionat de la funcția de șef al statului la sfârșitul lunii trecute. Totuși, acesta poate reveni la puterea de șef al guvernului dacă formațiunea sa populistă de dreapta, Partidul Populist, obține victoria în alegerile de duminică. La mitingul său electoral de ieri, Aleksandar Vucic a acuzat mișcarea studențească de încercarea unei lovituri de stat finanțate din străinătate.
Protestele actuale din Serbia sunt considerate cele mai ample de la căderea regimului lui Slobodan Milosevici. Această mobilizare socială a apărut după prăbușirea unei copertine în gara din Novi Sad, un incident tragic din 2024 care a soldat cu moartea a 16 persoane. Mișcarea anticorupție, preluată ulterior de studenți, a evoluat rapid de la solicitarea unei anchete transparente pentru tragedia de la Novi Sad până la cererea actuală de organizare a alegerilor anticipate.
În perioada campaniei electorale, organizațiile societății civile au raportat diverse probleme legate de procesul de vot. Acestea au semnalat acte de intimidare, arestări și utilizarea abuzivă a resurselor publice în favoarea celor aflați la putere. În Serbia, situația este complicată de lipsa unor sondaje independente și de încredere, deoarece cercetările existente au oferit rezultate divergente, făcând dificilă evaluarea reală a intențiilor de vot ale populației.
Contextul politică sârb de la începutul secolului a fost marcat de instabilitate, însă mișcările de masă au jucat un rol decisiv în schimbarea regimurilor. Tragedia de la Novi Sad a servit drept catalizator pentru o nouă undă de nemulțumire socială, transformând o cerere de justiție într-o mișcare politică organizată. Această evoluție subliniază tensiunile dintre instituțiile statului și societatea civilă în perioada de tranziție electorală.
