Comisia independentă de anchetă a ONU pentru Ucraina a emis un raport în care stabilește că atacurile deliberate lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice ucrainene constituie crime de război și crime împotriva umanității. Documentul, prezentat la Adunarea Generală a ONU, evidențiază impactul devastator al bombardamentelor asupra populației civile, cu un accent deosebit pe perioada iernii 2025-2026. Ancheta subliniază că aceste acțiuni au fost menite să provoace suferință prin privarea cetățenilor de resurse vitale.
Conform investigației, Rusia a utilizat valuri succesive de rachete și sute de drone pentru a lovi obiectivele energetice, crescând frecvența și intensitatea atacurilor pe parcursul anilor. În timpul iernii trecute, când temperaturile au atins pragul de minus 21 de grade Celsius, milioane de oameni au fost lipsiți de electricitate, apă, gaze și încălzire. Această criză a afectat grav sănătatea fizică și psihică a populației, lovind cel mai dur la persoanele în vârstă, la familiile cu copii și la cei cu mobilitate redusă.
Raportul include mărturii dure ale civililor care au trăit în condiții de tortură și lipsă de utilități. Un bărbat de 53 de ani din Kiev a declarat că teama de a muri de frig în somn îl făcea să încerce să rămână treaz noaptea, în timp ce o femeie de 74 de ani a descris o existență fără medicamente sau hrană. Criza energetică a afectat și sistemul educațional, ducând la închiderea școlilor și la creșterea numărului de îmbolniri în rândul copiilor.
Anchetatorii au concluzionat că responsabilii militari ruși au ordonat bombardamentele știind că centralele termice vizate sunt esențiale pentru supraviețuirea civililor. Această strategie este considerată o politică de stat menită să provoace suferință prin eliminarea serviciilor esențiale. Erik Møse, președintele Comisiei ONU, a avertizat că intensificarea atacurilor pe măsură ce se apropie sezonul rece reprezintă o amenințare directă la adresa vieții și sănătății populației din Ucraina.
Investigația a inclus și dovezi privind recrutarea prin înșelăciune a cetățenilor din 29 de țări pentru a lupta în armata rusă. Aceștia erau atrași prin promisiuni de locuri de muncă, dar erau obligați să semneze contracte în limba rusă și trimiși pe front. Comisia a identificat aceste practici drept trafic de persoane, cerând eliberarea tuturor celor recruțiți ilegal. Concluziile se bazează pe mărturiile a 255 de persoane din regiuni precum Kiev, Harkov, Herson, Odesa, Dnipro și Zaporojie.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina continuă să genereze tensiuni geopolitice majore, în contextul în care liderii ruși mențin poziții inflexibile privind controlul asupra unor regiuni precum Donbas. În timp ce discuțiile despre posibile condiții de pace rămân complexe, atacurile asupra infrastructurii rămân un element central al strategiei de război, afectând direct stabilitatea regională și securitatea umană la nivel global.
