Procesul împotriva lui Serhii Kuznețov, cetățean ucrainean acuzat de coordonarea sabotajului asupra conductelor Nord Stream în septembrie 2022, a continuat la tribunalul penal din Hamburg. Inculpatul, care se află în arest preventiv, este acuzat de implicarea într-o operațiune care a afectat infrastructura energetică europeană. Instanța analizează acum dacă acțiunile sale pot fi justificate prin contextul războiului dintre Rusia și Ucraina sau dacă reprezintă o încălcare a legilor internaționale.
Avocații lui Kuznețov, Lars Brögeler și Jes Meyer-Lohkamp, au subliniat dificultățile pe care le întâmpină inculpatul în cadrul procesului. Aceștia au raportat că Serhii Kuznețov este ținut într-o izolare extremă, petrecând 23 de ore pe zi singur într-o aripă a închisorii din Hamburg. Apărarea susține că există obligații de confidențialitate impuse de Ucraina, care îl împiedică pe inculpat să ofere detalii despre operațiune chiar și propriilor avocați, complicând strategia de apărare.
O discuție centrală în sala de judecată vizează natura infrastructurii Nord Stream. Apărarea argumentează că, în perioada 2021-2022, Rusia a utilizat livrările de gaze ca instrument de presiune politică asupra guvernelor europene. Din acest motiv, avocații susțin că rolul conductelor s-ar fi schimbat, putând fi interpretate ca ținte în contextul conflictului. Totuși, instanța a respins cererea apărării privind restricțiile impuse de autoritățile ucrainene, considerând că regulile administrative ale unui alt stat nu pot limita procedura judiciară germană.
Expertul Kai Ambos, profesor de drept penal și internațional la Universitatea din Göttingen, a avertizat asupra riscurilor unei interpretări largi a țintelor militare. Dacă infrastructura civilă, precum conductele de gaze, ar fi considerată ținte legitime doar pentru că susțin indirect efortul de război, acest precedent ar putea afecta protecția civililor în alte conflicte. Conform lui Ambos, acceptarea acestui argument ar putea slăbi principiile care condamnă atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina.
Strategia juridică a apărării se concentrează și pe posibilitatea unei erori de drept. Avocații încearcă să demonstreze că Serhii Kuznețov ar fi putut crede, în mod justificat, că participă la o operațiune legală în apărarea statului său. Dacă inculpatul a executat ordine care păreau legale la momentul respectiv, acesta ar putea evita răspunderea penală. Această abordare depinde însă de confirmarea existenței unui lanț de comandă, aspect care rămâne neclar din cauza tăcerii inculpatului.
Ancheta include și investigații asupra iahtului cu vele Andromeda, suspectat de a fi fost folosit în operațiunea de sabotaj. Reprezentanții BKA urmează să prezinte detalii despre modul în care ambarcațiunea a fost identificată și localizată. Procesul este programat să dureze până în februarie 2027, rămânând o chestiune deschisă dacă sabotajul a constituit o crimă de război sau un act de apărare legitim.
