O val de proteste de amploare afectează numeroase state europene, inclusiv Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia și Albania, fiind condus de membrii generației Z. Această mișcare socială reflectă nemulțumirea tinerilor față de precaritatea economică, dificultatea accesului la locuințe și lipsa perspectivelor de viitor. Mobilizările recente au demonstrat o capacitate de influență majoră, contribuind în ultimii doi ani la schimbări politice radicale în țări precum Bangladesh, Nepal sau Madagascar.
În Franța, manifestațiile au atins cote maxime, cu până la 266.000 de participanți într-o singură zi, inițiate de elevi de liceu. Protestatarii solicită investiții masive în învățământul public, reducerea numărului de elevi din clase și îmbunătățirea infrastructurii școlare. Aceste cereri se confruntă cu dificultăți bugetare severe, având în vedere că datoria publică a Franței a ajuns la un nivel de 117,6% din PIB, într-un context în care datoria medie a UE este de 82,9% din PIB.
În Belgia, nemulțumirea este direcționată către planul de economii de aproximativ 500 de milioane de euro și către reforma decretului Paysage. Lenaïk Dumont, președintele Federației Studenților Francofoni din Belgia (FEF), explică faptul că noile limite privind durata studiilor și creditele academice forțează studenții să termine rapid pentru a primi ajutoare financiare. Dumont subliniază că educația trebuie să fie un drept, nu un privilegiu care să depindă de capacitatea de a acumula datorii.
Italia se confruntă cu violențe urbane în orașe precum Milano, Torino sau Roma, unde manifestanții au scandat „Bani pentru școli, nu pentru război”. La Roma, aproximativ 100.000 de persoane au participat la o manifestație organizată de sindicatul CGIL, care a anunțat o grevă generală pentru 20 noiembrie. În Milano, primarul Giuseppe Sala a avertizat că forțele de ordine au fost insuficiente în fața incidentelor care au implicat chiar și minori și au dus la reținerea a 160 de persoane.
În Portugalia și Spania, mii de tineri protestează împotriva creșterii costurilor chiriilor, fenomen care îi împinge spre instabilitate. În Lisabona și Porto, sute de persoane au instalat corturi în piețele centrale pentru a cere locuințe la prețuri accesibile. În Albania, protestele au luat o amploare deosebită, intersectându-se cu revolte studențești împotriva unor proiecte turistice și provocând incendii la sedii ale instituțiilor publice, precum Ministerul Educației sau sediul Curții Supreme.
Situația economică a tinerilor din Europa este marcată de o disparitate semnificativă față de restul populației. În august, rata șomajului pentru persoanele sub 25 de ani a fost de 15,4% în Uniunea Europeană, în timp ce media generală a populației active a fost de doar 6,1%. De asemenea, în 2025, aproximativ 24,2% dintre europenii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, un procent superior celor 20,9% înregistrat pentru întreaga populație.
