Cetățenii Sloveniei au respins la urne, duminică, 11 octombrie, programul de reforme propus de guvernul condus de premierul naționalist Janez Jansa. Referendumul a vizat o lege menită să extindă competențele comisiilor parlamentare de anchetă, însă măsurile au fost respinse de majoritatea alegătorilor. Rezultatele parțiale, după numărarea a 99% din voturi, indică faptul că 51% dintre cetățeni au votat împotrivă, în timp ce 49% au optat pentru aprobarea proiectului.
Proiectul de lege ar fi permis persoanelor convocate să depună mărturie în fața comisiilor parlamentare de anchetă să fie obligate să se prezinte imediat. Această procedură ar fi eliminat posibilitatea de a contesta convocarea în fața unei instanțe înainte de încheierea lucrărilor comisiei. Opoziția a criticat dur această schimbare, denunțând instituirea unei „poliții politice” prin care cetățenii ar putea fi constrânși să divulge informații sensibile sub presiune.
Premierul Janez Jansa, un veteran al scenei politice și admirator al președintelui american Donald Trump, a revenit la putere după ce fostul prim-ministru liberal Robert Golob nu a reușit să formeze un guvern. Deși partidul lui Golob a obținut o victorie la limită la alegerile parlamentare din martie, Jansa a preluat conducerea cu promisiunea unui „stat mai puțin costisitor, dar de mai bună calitate”. Acesta dorește reducerea posturilor din funcția publică și a finanțării ONG-urilor.
Liderul opoziției, Robert Golob, a avertizat că cei doi milioane de locuitori ai țării membre UE se confruntă cu un test al rezilienței democrației slovene. Acesta a declarat pentru AFP că opoziția va face tot ce este posibil pentru a pune la încercare tendințele către un sistem autoritar. În același timp, guvernul a organizat alte trei referendumuri fără caracter obligatoriu, care au fost aprobate de populație, inclusiv eliminarea taxei audiovizuale publice.
Celelalte două referendumuri aprobate au vizat eliminarea dreptului de vot al rezidenților străini la alegerile locale și condiționarea alocațiilor pentru șomerii de lungă durată de activitatea de voluntariat. Slovenii vor mai merge la urne de două ori până la finalul anului. În noiembrie vor avea loc alegerile locale, iar ulterior va fi organizat un nou referendum convocat de sindicatele din țară pentru a bloca un alt proiect de lege al guvernului.
Evoluția politică din Slovenia reflectă o tensiune constantă între guvernul naționalist și opoziția liberală privind controlul instituțiilor de stat. Referendumurile reprezintă un instrument de participare directă utilizat frecvent în această țară membră a Uniunii Europene pentru a valida sau respinge decizii legislative majore. Această utilizare a votului popular subliniază importanța controlului cetățenilor asupra reformelor care pot afecta echilibrul de puteri și drepturile civile în cadrul statului.
