Forțele americane urmează să părăsească până miercuri ultimele baze militare din Irak, marcând încheierea unei prezențe de peste două decenii în această țară. Această mișare strategică pune capăt unei perioade lungi de implicare militară a Washingtonului, într-un context în care aproximativ 4.500 de militari americani și-au pierdut viața pe teritoriul irakian. Retragerea, convenită în 2024 sub administrația Joe Biden și pusă în aplicare de administrația Donald Trump, reprezintă un punct de cotitură major pentru stabilitatea regională.
Retragerea este prezentată de Iran și de grupările sale aliate drept o victorie politică și strategică majoră. Jasim al-Bahadli, un analist irakian specializat în studierea grupărilor armate șiite aliniate cu Teheranul, susține că plecarea coaliției elimină o contrapondere esențială la influența iraniană. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul ca fiind o „victorie istorică” și o „îngroznățire a proiectului american”, anunțând că pe 30 septembrie vor sărbători încheierea unei pagini negre din istoria țării.
Totuși, experții în securitate avertizează că acest proces ar putea consolida poziția Teheranului și a aliaților săi în procesul decizional irakian. Există temeri că plecarea trupelor va crea un vid de securitate pe care guvernul de la Bagdad nu este încă pregătit să îl gestioneze complet. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a subliniat că, deși suveranitatea este dorită de toți irakienii, crearea acestui vid de putere reprezintă o preocupare majoră pentru populație.
Un alt risc semnificativ identificat de oficiali este potențiala revitalizare a grupării Stat Islamic. Deși califatul lor a fost înfrânt acum aproape un deceniu, celulele clandestine rămân active și par să profite de anunțul retragerii coaliției. Comandantul kurd Sirwan Barzani a observat mișcări ale acestor celule după anunțul oficial, menționând că retragerea a ridicat moralul luptătorilor jihadist. Colonelul Khalid al-Bayati, din Kirkuk, a precizat că organizația încearcă să demonstreze că este încă capabilă să lanseze atacuri sângeroase.
Istoricul prezenței americane în Irak a început cu invazia din 2003 pentru a răsturna regimul lui Saddam Hussein. După o retragere parțială în 2011, militarii SUA s-au întors pentru a combate Statul Islamic între 2014 și 2017. Pe parcursul acestor ani, teritoriul irakian a servit drept câmp de confruntare indirectă între Washington și Teheran, fiind marcat de incidente precum uciderea generalului iranian Qasem Soleimani în 2020 sau atacurile repetate asupra bazelor americane.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran a transformat Irakul într-un spațiu de tensiuni constante, afectând direct securitatea regională. În contextul războiului actual dintre cele două puteri, pierderile americane din Irak au fost semnificative, inclusiv în perioada recentă. Această evoluție geopolitică subliniază dificultatea de a menține un echilibru între suveranitatea statului irakian și necesitatea de a contracara influența grupărilor armate susținute de Iran în regiune.
