Ungaria pregătește o dezvăluire masivă care va afecta numeroase familii din țară, prin publicarea arhivelor serviciilor de securitate din perioada regimului comunist. Premierul Peter Magyar a anunțat că, miercuri, 4 noiembrie 2026, va face publică o listă care conține numele a 50.000 de agenți și informatori ai Securității. Această rețea de spionaj și-a desfășurat activitatea pe parcursul întregii perioade comprese între anii 1945 și 1989, fiind parte integrantă a structurii de control de atunci.
Impactul social al acestei decizii este unul profund, deoarece mulți cetățeni vor descoperi că rudele sau colegii lor de serviciu au colaborat cu regimul. Balint Ruff, ministrul desemnat să coordoneze Cancelaria premierului Peter Magyar, a declarat că multe familii vor fi întristate după ce documentele vor fi publicate. Deși lista vizată conține 50.000 de nume, experții estimează că întreaga rețea a Securității din Ungaria comunistă era mult mai vastă, numărând peste 150.000 de colaboratori și informatori.
Publicul maghiar urmărește cu atenție dacă numele fostului premier Viktor Orban va apărea în aceste documente desecretizate. Speculațiile au apărut după ce jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi a menționat într-un podcast că ultimul premier comunist, Miklós Németh, ar fi descoperit în anul 1990 trei rapoarte de informații semnate de Viktor Orban. Totuși, arhivele oficiale nu îl menționează pe Viktor Orban ca fiind colaborator al Securității, deși discuțiile privind trecutul său rămân intense.
Viktor Orban a reacționat rapid prin intermediul rețelelor sociale, susținând că a fost țintă a serviciilor secrete, nu un colaborator. Acesta a explicat că, în timpul serviciului său militar, a refuzat o tentativă de recrutare, fapt ce a dus la supravegherea constantă a familiei și a colegilor săi din opoziție. Viktor Orban a afirmat că autoritățile au folosit toate mijloacele, inclusiv instalarea de dispozitive de ascultare în locuința sa și în dormitor, pentru a-i monitoriza activitatea.
Istoricul Krisztián Ungváry, membru al unei comisii care analizează documentele, a subliniat importanța respectării prezumției de nevinovăție în acest proces. Acesta a precizat că, deși este posibil ca Viktor Orban să fi îndeplinit anumite sarcini de informații înainte de eliberarea din armată, nu există dovezi concrete în acest sens. Krisztián Ungváry a menționat că Securitatea a încercat să îl recruteze pe Viktor Orban în anul 1988 sub numele de „Kurázsi”, însă această tentativă a eșuat.
Procesul de desecretizare a arhivelor de securitate internă din Ungaria reflectă o perioadă în care mulți cetățeni erau obligați să își spioneze propriile familii sau prieteni. Oficialii de la Budapesta subliniază că multe nume de pe listă pot reprezenta doar tentative eșuate de recrutare sau persoane care au fost șantajate de autoritățile comuniste pentru a colabora cu serviciile secrete.
