Protestele masive care afectează orașe europene precum Milano, Marsilia sau Madrid au început, în majoritatea cazurilor, sub formă de manifestări pașnice, dar au degenerat în scene de violență și jafuri. Aceste evenimente de stradă implică un număr semnificativ de tineri, inclusiv quiteți minori care au fost reținuți de autorități. În Barcelona, peste jumătate dintre persoanele reținute în urma ciocnirilor de weekendul trecut aveau sub 18 ani, fenomen observat similar și la Milano, conform agenției LaPresse.
Motivațiile din spatele acestui val de nemulțumire sunt diverse, dar se concentrează pe problemele educației, inegalitățile sociale și creșterea costului vieții. Tinerii europeni exprimă temeri legate de starea mediului și de impactul inteligenței artificiale asupra oportunităților de angajare. Există, de asemenea, o îngrijorare majoră privind capacitatea de a finaliza studiile sau de a achiziționa o locuință suficient de mare pentru a întemeia o familie, din cauza costurilor ridicate.
Expertul Mark Leonard, director al Consiliului European pentru Relații Externe, explică situația printr-o succesiune de crize care nu au fost niciodată rezolvate corespunzător. Acestea includ criza financiară din 2007-2008, criza migrației din 2015, pandemia de Covid, inflația de după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și conflictul din Golf. Această acumulare de evenimente a creat „triburi” politice polarizate, unde algoritmii rețelelor sociale consolidează perspective divergente și sentimentul că problemele fiecărei persoane sunt prioritare.
În acest context, partidele naționaliste din Spania, Italia, Germania și Polonia obțin rezultate bune în sondaje, promițând restabilirea ordinii și a mândriei naționale. Grégoire Roos, de la Chatham House, susține că sistemul politic principal se confruntă cu o criză de legitimitate, deoarece guvernele nu au reușit să controleze situația. În Franța, de exemplu, activitatea partidului condus de Marine Le Pen pare să fie susținută de tulburările de pe stradă, prin mesajul său axat pe lege și ordine.
Autoritățile europene reacționează prin măsuri de pedepsire a violenței, promițând politici prin care participanții la revolte vor trebui să plătească pentru daunele cauzate. În Italia, Giorgia Meloni propune ca părinții minorilor să fie răspunzători pentru daune, inclusiv prin reducerea ajutorului social al familiei. În Franța, Codul Civil prevede deja responsabilitatea părinților pentru faptele copiilor care locuiesc cu aceștia, în contextul în care se anunță noi demonstrații masive în următoarele zile.
Aceste tensiuni reflectă o erodare a contractului social, conceptul prin care cetățenii acceptă autoritatea statului în schimbul serviciilor publice de calitate și al siguranței. Atunci când instituțiile nu mai pot garanta stabilitatea sau asistența medicală și educația, încrederea în sistem se pierde. Chiar dacă alegerile vor schimba anumite guverne, ele nu vor rezolva automat problemele structurale ale populației dacă așteptările fundamentale rămân neîndeplinite, riscând ca scrutinele să devină doar un nou prilej de confruntare între tabere polarizate.
