Președintele AUR, George Simion, a solicitat miercuri, 14 octombrie, membrilor Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței internaționale „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, organizată de formațiune în sediul Parlamentului European. Simion a criticat dur situația politică actuală, afirmând că România nu mai reprezintă o democrație, ci o republică bananieră sau o huntă.
În cadrul intervenției sale, liderul AUR a susținut că democrația nu aparține unei singure tabere politice, însă în România aceasta este în pericol. El a menționat că procesul democratic este compromis prin alegeri anulate, interzicerea candidaților populari sau trimiterea acestora în închisoare pe baza unor acuzații contestate. George Simion a subliniat că astfel de situații fac ca alegerile să fie considerate nelegitime de către o parte a cetățenilor.
George Simion a menționat, de asemenea, discuțiile despre un cordon sanitar lansate de Nicușor Dan, precum și pozițiile creditorilor internaționali. Acesta a declarat că aceștia din urmă nu doresc alegeri și susțin afirmații conform cărora procesul electoral nu este benefic pentru cetățeni. Liderul a comparat regimul actual cu sistemele de tip huntă care au existat în America de Sud sau în anumite țări africane, criticând excluderea forțelor politice din competiția democratică.
Președintele AUR a cerut direct Parlamentului European să verifice dacă acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu respectă principiile de proporționalitate, echitate și independență. El a solicitat ca valorile europene să fie reafirmate și ca voința populară exprimată prin vot să nu fie răsturnată prin procese nejustificate sau prin consensul unor elite. Simion a finalizat apelul cerând eliberarea deținuților politici și restaurarea unei competiții democratice autentice.
Situația juridică a lui Călin Georgescu este una complexă, acesta fiind supus mai multor proceduri judiciare în dosare distincte. Recent, Tribunalul București a decis menținerea măsurilor de constrângere, iar fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost supus unei arestări preventive de 30 de zile. În acest context, procesele de la Tribunalul București și perchezițiile informatice efectuate de procurori continuă să fie sub atenția autorităților și a susținătorilor săi.
Contextul politică și juridic din România este marcat de o tensiune crescută între puterea legislativă și cea judiciară. Deciziile tribunalelor privind măsurile de arest preventiv sau sechestrul asupra bunurilor sunt adesea subiectul unor dezbateri aprinse în spațiul public. Această polarizare afectează percepția asupra independenței magistraților și a stabilității proceselor electorale în cadrul Uniunii Europene.
