România se poziționează pe locul al treilea în Europa, din următoarele 31 de democrații analizate, în ceea ce privește ponderea voturilor acordate partidelor populiste, autoritare sau extremiste. Conform raportului „Indicele Populismului Autoritar 2026”, realizat de Andreas Johansson Heino în cadrul Timbro și EPICENTER., peste jumătate dintre voturile de la alegerile parlamentare din 2024 au mers către formațiuni clasificate drept „contestatare”. Acest rezultat plasează țara imediat după Bulgaria și Cehia în acest clasament european.
Analiza indică faptul că trei dintre cele 18 partide europene clasificate drept puternic autoritare sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. În același timp, PSD a fost identificat în raport ca având un nivel de autoritarism „mediu”. Politologul George Jiglău explică faptul că profilul social-democraților a devenit tot mai neclar, existând o discrepanță între apartenența europeană și comportamentul politic intern, în special în țările postcomuniste.
În ceea ce privește PSD, cercetătorul precizează că, deși partidul este membru al Partidului Socialiștilor Europeni, acesta poate fi catalogat cu înclinații autoritare în funcție de modul de operaționalizare a termenului. Până în 2020, când AUR a intrat în Parlament, electoratul conservator era preluat aproape integral de PSD. Partidul social-democrat era perceput ca o extremă pe zona de valori, deoarece nu exista în sistemul de partide o formațiune mai conservatoare, deși pe plan economic era mai progresist.
Evoluția internă a PSD, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, a inclus momente de oscilație între conservatorism și progresism, prin figuri precum Victoria Stoiciu sau Florin Manole. Totuși, politologul observă că partea progresistă a partidului pare să se estompeze, explicând astfel includerea acestuia în categoria partidelor cu înclinații autoritare. Plecarea Victoriei Stoiciu și un discurs mai discret pe anumite teme pot fi factori care contribuie la acest profil politic neclar.
George Jiglău semnalează, de asemenea, o posibilă inflație de partide extremiste în sistemul politic românesc, dar sugerează precauție în interpretarea datelor. Sondajele indică faptul că zona de votatori cu profil populist reprezintă 35–40%, însă aceste voturi s-ar putea împoarta în mai multe direcții. În cazul AUR, pot apărea rupturi până în 2028, deoarece anumite persoane care au plecat din partid ar putea să își formeze propriile organizații politice.
Clasificarea partidelor în funcție de tendințele autoritare reflectă dinamica politică a democrațiilor europene, unde partidele tradiționale și cele populiste interacționează constant. În România, această dinamică este influențată de tranziția de la un sistem dominat de partide mari către unul cu o fragmentare mai mare a votului de extremă dreapta. Această evoluție este observată în contextul schimbărilor ideologice și al apariției unor noi forțe politice în Parlament.
