România ocupă locul trei la nivel european în rândul națiunilor care manifestă o preferință pentru populismul autoritar, conform unui studiu amplu realizat de think tank-ul suedez Timbro și rețeaua europeană EPICENTER. Rezultatele cercetării, care au fost prezentate în România de către Institutul European pentru Studii Economice, evidențiază o schimbare majoră în peisajul politic continental. La nivel european, aproximativ 32,6% dintre alegători susțin în prezent un partid contestatar, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în cadrul analizei.
Din punct de vedere statistic, din totalul de 76 de partide supuse unei analize detaliate, 18 sunt clasificate drept puternic autoritare. Această categorie de formațiuni politice include grupări care au demonstrat, în perioada de guvernare, o disponibilitate de a slăbi independența justiției, de a îngrăni pluralismul media sau de a politiza instituțiile statului. Studiul subliniază că ascensiunea acestor forțe reprezintă un semnal de alarmă pentru democrația europeană, transformând partidele contestatare din outsideri în actori de guvernare.
Analiza indică faptul că România se situează pe poziția a treia din cele 31 de țări studiate, fiind depășită doar de Bulgaria și Cehia. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate din voturile din România s-au îndreptat către partide incluse în categoria celor contestatare. Raportul descrie sistemul de partide din România ca fiind unul dintre cele mai volatile din Europa Centrală și de Est, unde forțele populiste au reprezentat o constantă de la începutul anilor 1990.
În cadrul evaluării specifice pentru România, Indicele a analizat patru partide: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. Dintre acestea, AUR, S.O.S. România și POT fac parte din grupul celor 18 partide europene clasificate drept puternic autoritare. Evoluția Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) este menționată ca fiind semnificativă, partidul devenind în anul 2024 al doilea ca mărime, obținând un procent de 18% din voturile electorale.
Din perspectiva istorică, ponderea voturilor pentru partidele contestatare a fost stabilă, în jur de 10%, de la perioada postbelică până la sfârșitul anilor 1990. Totuși, după criza financiară globală, sprijinul pentru aceste forțe s-a dublat, ajungând la aproximativ 20%, iar ulterior, între 2015 și 2023, s-a stabilizat la un sfert din electorat. În ultimii trei ani, acest prag a depășit pentru prima dată pragul de 30%, marcând o transformare de durată a politicii europene.
Evoluția politică în Europa este marcată de o scădere a susținerii pentru partidele tradiționale de tip mainstream. Printre acestea, creștin-democrații au suferit cele mai mari pierderi, cu o susținere medie de doar 6,5%, în timp ce social-democrații au scăzut de la aproximativ 28% în 2001 la 16% în anul 2026. În contrast, partidele liberale reușesc să se mențină aproape de cele mai bune rezultate din istoria lor, cu o medie de 11,5%.
