Comisia Europeană a prezentat Pachetul european pentru educație și competențe, care introduce „Agenda profesorilor europeni”. Această inițiativă vizează combaterea deficitului de cadre didactice prin crearea unor condiții de lucru atractive în toate statele membre ale Uniunii Europene. Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, a subliniat că noile strategii trebuie să permită profesorilor să aibă mai mult timp pentru interacțiunea directă cu elevii, reducând în același timp povara birocrației.
Propunerea europeană vine într-un moment critic, deoarece 25 din cele 27 de state membre se confruntă deja cu un deficit de cadre didactice. Statisticile arată că doar unul din cinci profesori din UE consideră că vocea sa este auzită sau că poate influența politicile educaționale. Agenda urmărește astfel o implicare mai strânsă a cadrelor didactice în elaborarea deciziilor, prin participarea reprezentanților acestora la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educație și Formare de două ori pe an.
Un pilon important al noilor măsuri este transformarea digitală prin utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială. Profesorii vor fi implicați direct în dezvoltarea unor instrumente digitale menite să reducă timpul alocat sarcinilor administrative. Roxana Mânzatu a menționat că această abordare va ajuta la gestionarea claselor din ce în ce mai diverse și la adaptarea la provocările tehnologice actuale, asigurând o utilizare responsabilă a inteligenței artificiale în procesul de învățare.
Pentru sprijinirea cadrelor didactice aflate la început de carieră, planul prevede consolidarea programului Academiile Profesorilor 2.0, finanțat prin Erasmus+. Aceste academii vor fi reorientate în 2027 pentru a oferi formare de înaltă calitate, vizând în special profesorii debutanți și directorii de școli. Domeniile prioritare de instruire includ utilizarea tehnologiilor digitale, predarea în clase diverse, gestionarea mediilor complexe din sala de clasă și dezvoltarea leadership-ului colaborativ.
La nivelul României, situația este marcată de o pierdere de aproape 5.000 de profesori într-un singur an. Această scădere a numărului de cadre didactice a avut loc simultan cu o creștere de 20.000 de elevi, prima de acest fel raportată din 2020. Problemele sistemului național includ, de asemenea, scăderea tarifului la plata cu ora și creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, factori care afectează stabilitatea profesiei.
Aceste reforme educaționale se încadrează într-un context de obiective de performanță pe termen lung la nivelul Uniunii Europene. Statele membre și-au propus ca, până în anul 2030, ponderea elevilor de 15 ani care obțin rezultate slabe la testele de citire, matematică și științe să scadă sub pragul de 15%. Îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru profesori este considerată esențială pentru atingerea acestor standarde de calitate.
