Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea sistemelor de învățământ, în contextul rezultatelor slabe obținute de elevi la testele de competență. România se numără printre țările cu probleme grave, având aproape jumătate dintre elevii de 15 ani sub pragul minim de competență. Inițiativa vizează adaptarea școlilor la tehnologie și sprijinirea cadrelor didactice pentru a răspunde cerințelor pieței muncii.
Rezultatele PISA arată o situație critică pentru elevii români, unde 52% nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire. La nivel european, aproximativ o treime dintre adolescenți nu ating pragurile de competență la citire și matematică, în timp ce la științe este vorba despre unul din patru elevi. Această evoluție pune sub semnul întrebării capacitatea adolescenților de a rezolva sarcini de bază.
Pentru combaterea acestor deficiențe, executivul propune crearea a 100 de Alianțe Școlare Europene în fiecare an, fiecare beneficiind de un grant de un milion de euro. Aceste alianțe vor testa metode noi în domenii precum matematica, științele sau competențele digitale. România participă deja la etapa-pilot a acestui program prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, beneficiind de o finanțare de 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
Sistemul educațional din România se confruntă și cu o criză a personalului, numărul profesorilor fiind în scădere cu aproape 5.000 într-un singur an. În același timp, numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000, prima creștere de acest tip din 2020. Pentru a remedia deficitul de cadre, Comisia propune Agenda Profesorilor Europeni și Academiile Profesorilor 2.0, axate pe îmbunătățirea condițiilor de muncă și reducerea sarcinilor administrative.
Tehnologia joacă un rol central în noile propuneri, incluzând testarea unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani începând cu anul școlar 2027–2028. În România, 40% dintre elevii de această vârstă declară că folosesc săptămânal un chatbot AI pentru învățare. Certificatul va evalua capacitatea adolescenților de a recunoaște conținutul manipulator și de a utiliza tehnologia în mod responsabil.
Problemele de pregătire practică sunt vizibile și în învățământul profesional, unde România se află mult sub media europeană. În 2025, doar 9,1% dintre absolvenții români de nivel mediu au beneficiat de pregătire practică la locul de muncă, față de 66% la nivelul Uniunii Europene. Pentru a reduce acest decalaj, Comisia propune dezvoltarea programelor de ucenicie și crearea unui accelerator european de formare sectorială.
În cadrul Uniunii Europene, finanțarea educației este o responsabilitate a statelor membre, însă cooperarea poate fi susținută de bugetul comunitar. În anul 2024, administrațiile publice europene au cheltuit aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, ceea ce reprezintă 4,8% din PIB-ul comunitar. Pentru perioada 2021–2027, sunt deja alocate circa 150 de miliarde de euro pentru dezvoltarea competențelor prin fonduri precum Erasmus+.
