Comisia Europeană a anunțat joi că amână implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale pentru cel puțin un an. Această decizie este luată pentru a preveni duplicarea normelor europene care sunt în prezent în proces de discuție. Autoritățile europene urmăresc evitarea unei situații în care regulile naționale ar intra în conflict cu cadrul legislativ comun al Uniunii Europene.
Decizia a survenit după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor pe platformele de socializare. Deoarece alte state membre iau în considerare și ele legislativă similară, Comisia dorește să oprească proliferarea unor legi disparate. Un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online, susținând că scopul final este o abordare armonizată în întreaga Europă.
Proiectul de lege cunoscut sub numele de "Legea copiilor", propus la mijlocul lunii septembrie, necesită încă aprobarea Parlamentului European și a celor 27 de state membre. Thomas Regnier, purtător de cuvânt, a explicat că fragmentarea pieței unice ar duce la grupuri de vârstă diferite și legi diferite în fiecare stat. Astfel, reglementările ar deveni imposibil de aplicat din cauza diversității normelor naționale care ar putea apărea înainte de adoptarea unor norme comune.
În Franța, o lege care interzicea rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani a fost anulată de Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare. Președintele Emmanuel Macron a promis însă o nouă lege robustă din punct de vedere juridic până în primăvara anului 2027. Este incert dacă această nouă inițiativă va fi afectată de amânarea de un an, având în vedere că Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de prezentarea "Legii copiilor".
Proiectul Comisiei nu prevede o interdicție generală, ci un acces diferențiat în funcție de vârstă. Pentru copiii sub 13 ani, accesul ar fi permis doar prin conturi create de părinți și supuse controlului acestora. Pentru cei între 13 și 15 ani, sunt propuse conturi de tip introductiv, cu limitări privind timpul petrecut în fața ecranelor și contactul cu persoane necunoscute. După vârsta de 15 ani, adolescenții ar putea gestiona propriile conturi.
Presiunea politică pentru protejarea minorilor crește constant din cauza riscurilor precum hărțuirea, dependența de ecrane sau tulburările de alimentație. Această necesitate de reglementare apare într-un context în care protecția digitală devine o prioritate pentru societatea europeană. În acest cadru, Uniunea Europeană încearcă să echilibreze necesitatea siguranței online cu menținerea unei piețe digitale integrate și funcționale pentru toți cetățenii.