Ministrul energiei, Dumitru Chisăliță, a participat la reuniunea Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg pe 29 octombrie 2026, pentru a prezenta prioritățile României. În cadrul dezbaterilor, autoritatea română a pus accent pe necesitatea unor tarife de rețea transparente și pe accelerarea procesului de electrificare. Obiectivul central vizează reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi, asigurând în același timp capacitatea de a investi în modernizarea infrastructurii energetice necesare.
În ceea ce privește tarifele de rețea, care acoperă transportul și distribuția energiei electrice, România a susținut reguli care să încurajeze utilizarea eficientă a infrastructurii existente. Dumitru Chisăliță a subliniat că principiile europene trebuie să permită adaptarea la particularitățile sistemului energetic național și la necesarul său de investiții. Ministrul a cerut ca soluțiile europene să țină seama de realitățile locale, punând un accent deosebit pe efectul final asupra facturilor plătite de cetățeni și companii.
Pregătirea pentru sezonul rece și securitatea aprovizionării au fost teme majore ale discuțiilor, în contextul riscurilor climatice și al prețurilor ridicate. România a pledat pentru diversificarea rutelor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale și investiții masive în interconectări și stocare. Dumitru Chisăliță a solicitat Comisiei Europene să prezinte rapid o propunere legislativă de revizuire a cadrului privind securitatea energetică, pentru a asigura reziliența în fața fenomenelor meteorologice extreme.
Un punct de interes major a fost sprijinirea Republicii Moldova, ministrul de la București reafiind necesitatea solidarității europene pentru securitatea energetică a țării vecine. În marja Consiliului, Dumitru Chisăliță a avut discuții bilaterale cu ministrul energiei din Republica Moldova, Dorin Junghietu. România susține continuarea sprijinului coordonat pentru pregătirea sezonului rece și pentru integrarea Republicii Moldova la piața europeană a energiei, considerând securitatea acesteia o componentă a securității europene.
În cadrul dezbaterilor privind viitorul cadru energetic post-2030, România a susținut neutralitatea tehnologică, recunoscând energia nucleară și sursele regenerabile ca piloni complementari. Ministrul a cerut instrumente de finanțare nediscriminatorii pentru capacitățile nucleare și pentru rețele, pentru a reduce diferențele de preț din Europa de Sud-Est. De asemenea, s-a insistat pe menținerea competitivității rafinăriilor europene, esențiale pentru securitatea aprovizionării cu carburanți în regiunea Centrală și de Est.
Comisia Europeană pregătește un cadru pentru dezvoltarea infrastructurii și a pieței de transport al CO₂, menit să faciliteze transferul dioxidului de carbon captat de la instalațiile industriale către siturile de stocare, inclusiv între statele membre. România a susținut dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare, dar a avertizat că obligațiile impuse operatorilor trebuie să fie proporționale cu posibilitățile reale de implementare și cu infrastructura disponibilă.
