Comisia Europeană intenționează să implementeze măsuri stricte prin care accesul minorilor la rețelele sociale, precum Facebook, Instagram, YouTube și TikTok, să fie restricționat. Această inițiativă vine în urma unor studii care indică riscuri majore pentru dezvoltarea psihologică, evoluția socială și siguranța fizică a copiilor. Mecanismele de tip „infinite scroll” și notificările constante sunt identificate ca factori care creează dependență și perturbă capacitatea de concentrare.
Proiectul numit Kids Act, prezentat în septembrie, propune interzicerea creării de conturi pe rețelele sociale pentru copiii sub vârsta de 13 ani. În același timp, regulamentul vizează limitarea accesului adolescenților cu vârste de 13 și 14 ani. Pentru a asigura respectarea acestor norme, Comisia propune utilizarea unei aplicații europene de verificare a vârstei care să nu păstreze documentele de identitate sau datele biometrice, respectând standardele de protecție a vieții private.
În România, situația este monitorizată prin Legea 514/2026, o propunere legislativă privind protecția minorilor în utilizarea serviciilor de rețele sociale. Senatul a adoptat tacit această propunere, care interzice accesul copiilor sub 15 ani la platformele online și introduce reguli de protecție pentru adolescenții între 15 și 18 ani. Dacă legea este adoptată, platformele vor avea 6 luni pentru a verifica vârsta utilizatorilor care dețin deja conturi active.
Nerespectarea acestor obligații legale va putea fi sancționată cu amenzi de până la 2% din cifra de afaceri a companiilor și cu posibilitatea suspendării serviciilor pe teritoriul României. Totuși, implementarea rămâne o provocare tehnică majoră, deoarece verificarea reală a identității este dificilă. Există riscul ca tineri de peste 18 ani să creeze conturi sau ca inteligența artificială să fie utilizată pentru a ocoli aceste prevederi legale stricte.
Impactul asupra sănătății este un argument central, deoarece expunerea la mediul online poate duce la cyberbulling, trafic de minori sau șantaj. Conform unui studiu realizat de OECD, copiii expuși la astfel de evenimente se confruntă cu probleme precum anxietate, depresie, somn insuficient sau dificultăți de învățare. În România, un studiu al organizației Salvați Copiii România arată că 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital.
La nivel global, aproximativ 40 de state au introdus deja restricții bazate pe vârstă pentru accesarea platformelor online. Exemple de țări care au implementat astfel de măsuri includ Australia, Indonezia, Malaezia, Austria, Franța, Grecia și Danemarca. În Australia, de exemplu, o lege care limitează accesul copiilor sub 16 ani la platformele sociale va intra în vigoare începând cu data de 10 decembrie 2025.
