Comisia Europeană a lansat un pachet de măsuri destinate îmbunătățirii răspunsului Uniunii Europene la fenomenele climatice extreme, precum canicula, furtunile și incendiile forestiere. Executivul a recunoscut că reducerea emisiilor nu mai este suficientă pentru a contracara ravagiile provocate de schimbările climatice pe continent. Proiectul de lege privind reziliența climatică impune guvernelor să își pregătească infrastructura și politicile pentru o lume cu temperaturi mult mai ridicate.
Conform propunerii, statele membre trebuie să elaboreze planuri de adaptare până la sfârșitul anului 2030. Începând cu anul 2029, guvernele vor fi obligate să efectueze evaluări naționale ale riscurilor climatice la fiecare cinci ani. Aceste strategii trebuie să specifice clar ce autorități publice poartă răspunderea pentru gestionarea riscurilor, având scopul de a evita inactivitatea sau transferul de blame între diverse ministere și agenții naționale.
Proiectul de lege obligă guvernele să ia în considerare scenariul de creștere cu 3 grade Celsius atunci când stabilesc bugete și investiții. Această decizie vine după ce datele ONU indică faptul că politicile actuale pot limita încălzirea doar la 2,8 grade Celsius. Comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, a subliniat că, deși obiectivul de 1,5 grade Celsius rămâne prioritar, este necesar să ne pregătim pentru traiectoria actuală a planetei.
Reacțiile la noile reguli propuse sunt mixte în rândul liderilor europeni. Peter Liese, responsabil cu legislația privind clima în cadrul Partidului Popular European, a avertizat că planurile trebuie să fie pragmatice pentru a nu bloca resurse în mod inutil. Pe de altă parte, Kai Tegethoff, parlamentar Verzilor, a criticat proiectul pentru că ar putea lipsi de obligații clare, propunând în schimb ținte măsurabile pentru sectoarele expuse la riscuri.
Comisia a evidențiat necesitatea investițiilor masive, subliniind că reziliența este esențială pentru competitivitatea economică a Europei. Teresa Ribera, vicepreședinte executivă a Comisiei, a menționat impactul caniculei asupra PIB-ului ca argument pentru pregătire. În prezent, Uniunea cheltuiește doar 29 de miliarde de euro pe an pentru adaptare, deși estimările indică faptul că ar fi necesară o investiție de aproximativ 70 de miliarde de euro anual până în anul 2050.
Eforturile de adaptare la schimbările climatice sunt monitorizate prin patru criterii principale: decesele cauzate de climă, pierderile economice, costurile fiscale și ponderea pierderilor neasigurate. Agenția Europeană de Mediu va efectua evaluări la nivelul întregii UE, următorul raport fiind programat pentru iunie 2028. Aceste procese de monitorizare vizează protejarea bogăției europene în fața dezastrelor meteorologice tot mai frecvente.
