Multe guverne europene au început să adopte sau să pregătească restricții naționale privind accesul minorilor la platformele de socializare, în ciuda planurilor Comisiei Europene de a introduce reguli comune. Această mișcare are loc la doar șase săptămâni de la prezentarea inițiativei „EU Kids Act”. Statele membre decid să înainteze cu propriile măsuri pentru a evita așteptarea finalizării negocierilor de la Bruxelles, în contextul urgenței problemelor identificate.
Propunerea „EU Kids Act”, prezentată în septembrie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la majoritatea platformelor și restricții severe pentru cei sub 15 ani. Totuși, unele guverne propun limite de vârstă mai ridicate. De exemplu, Grecia a adoptat un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, considerând protecția minorilor o problemă urgentă care necesită acțiuni concrete și imediate.
În Italia, demersurile pentru protejarea copiilor sub 14 ani au căpătat un nou impuls, în timp ce în Cipru miniștrii au aprobat o interdicție pentru cei sub 15 ani. Portugalia a notificat deja Comisia Europeană cu privire la propria legislație, solicitând clarificări privind compatibilitatea acesteia cu normele europene. Austria și Germania analizează, de asemenea, măsuri naționale, deși susțin ideea unei soluții unitare la nivelul întregii Uniuni Europene.
Un test important pentru executivul european va fi răspunsul la propunerea Austriei de a interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani. Comisia Europeană a transmis că autoritățile naționale, precum cele din Franța care propun interdicția pentru cei sub 15 ani, trebuie să fie pregătite să renunțe la propriile legi odată ce regulile comune vor intra în vigoare. Procesul de negociere pentru „EU Kids Act” ar putea dura între opt și 12 luni.
Implementarea efectivă a noilor reguli europene este estimată pentru anul 2028, ceea ce creează o perioadă de așteptare dificilă pentru guverne. Există temeri că legislațiile naționale diferite ar putea crea confuzie pentru părinți și platforme digitale. În acest timp, industria tehnologică și organizațiile civile susțin o soluție unică la nivel de UE pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a reduce obligațiile diferite impuse platformelor precum Instagram sau TikTok.
În România, dezbaterea privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale nu a condus încă la o interdicție oficială. Deși în Parlament au fost înregistrate propuneri legislative, inclusiv un proiect privind accesul copiilor sub 16 ani la platformele de social media, aceste inițiative nu au ajuns la stadiul de restricții naționale în vigoare. Situația este diferită de alte state membre care au avansat deja cu măsuri concrete de protecție.
