Sociologul Dan Dungaciu analizează impactul alegerilor viitoare din statele europene asupra structurii de putere a Uniunii Europene. Acesta susține că procesul politic de mare amploare, pe care îl numește „lungul an 2027”, începe de fapt încă din 2026 prin intermediul alegerilor regionale din Germania. Conform analizei sale, aceste scrutinuri vor trasa direcția politică pentru perioada următoare, culminând cu momentul decisiv reprezentat de alegerile prezidențiale din Franța.
Dan Dungaciu subliniază că Franța deține o capacitate unică de a influența sistemul de la Bruxelles, spre deosebire de alte țări. Sociologul menționează că, deși lideri precum Viktor Orban au încercat să provoace sistemul, nicio țară din estul Europei nu are forța necesară pentru a zgudui puterea de la Bruxelles până la dispariție. În schimb, o națiune precum Franța ar putea produce un impact atât de puternic încât să schimbe complet fața instituțiilor europene.
Analiza sa include și situația Poloniei, unde reprezentativitatea la Consiliul European depinde direct de premier. Dan Dungaciu explică faptul că, dacă Polonia va avea un premier conservator și Franța un președinte precum Le Pen, liderii de la Bruxelles vor întâmpina dificultăți majore. El compară potențialul unui premier polonez de tip Nawrocki cu situația lui Viktor Orban, argumentând că un astfel de lider va fi mult mai greu de oprit în cadrul Consiliului European.
Sociologul descrie actuala situație ca pe un joc de putere desfășurat în condiții inegale între establishment și opoziție. În viziunea sa, instituțiile europene dețin puterea, însă opoziția deține cantitatea, generând o tensiune constantă. Dan Dungaciu afirmă că liderii de la Bruxelles simt că „cetatea de neatins” este amenințată de suveraniști, pe care îi numește „barbari”, și că instituțiile își pregătesc toate instrumentele necesare pentru a se apăra de această posibilă invazie.
Un alt punct abordat de Dan Dungaciu este identitatea cetățenilor europeni, bazat pe un sondaj privind asumările identitare. Rezultatele indicate de sociolog arată că, în perioada martie-aprilie 2026, doar 3% dintre europeni se identificau „numai europeni”, în timp ce circa 7% se considerau „europeni și naționali”. Majoritatea populației preferă identificarea ca fiind „numai național” sau „național și european”, ceea ce ar însemna că cei care vorbesc exclusiv în numele europenilor reprezintă o minoritate foarte mică.
Configurația politică a Europei va fi marcată de numeroase scrutinuri importante în perioada următoare. În Franța, alegerile prezidențiale vor avea primul tur pe 18 aprilie 2027 și al doilea tur pe 2 mai 2027. Germania va organiza mai multe alegeri regionale, inclusiv în Saarland și Schleswig-Holstein pe 18 aprilie 2027, iar în Italia alegerile parlamentare sunt prevăzute până la finalul anului 2027, după ce legislatura actuală se încheie în septembrie.
