Finalizarea programului PNRR impune o evaluare riguroasă a sumelor încasate, a proiectelor finalizate și a reformelor îndeplinite. Dincolo de absorbția contabilă a fondurilor, miza reală constă în capacitatea de a construi un motor autonom de finanțare. Calitatea moștenirii acestui program va fi determinată de infrastructura modernizată și de instituțiile dezvoltate, care trebuie să poată susține investițiile chiar și după încheierea plății ultimelor resurse europene.
Pentru a asigura o relansare economică sustenabilă, este necesară o abordare care să combine resursele publice cu mobilizarea capitalului privat. Instrumente precum Recovery Equity Fund, care dispune de o alocare de 400 de milioane de euro, sau acordurile de garanțare cu bănci românești susținute prin InvestEU, sunt esențiale. Succesul depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma aceste resurse în investiții reale, evitând transformarea programului într-un simplu gol bugetar.
O componentă critică a acestui proces este reducerea poverii fiscale asupra muncii și a investițiilor. O fiscalitate excesivă poate reduce capacitatea de autofinanțare a companiilor și poate descuraja antreprenorii să asume riscuri. Politica economică ar trebui să prioritizeze diminuarea taxelor care afectează dezvoltarea, oferind în același timp stabilitatea regulilor necesară pentru ca firmele să își poată calcula rentabilitatea pe termen lung.
În ceea ce privește sprijinul public, alegerea instrumentului potrivit este vitală pentru eficiența resurselor limitate. Granturile sunt justificate pentru proiecte cu beneficii sociale sau economice care nu pot fi recuperate integral, în timp ce garanțiile sunt potrivite pentru proiecte cu risc de credit evaluabil. Participarea la capital poate fi utilizată în etapele incerte, însă orice asumare a riscului de către stat trebuie să fie justificată economic și juridic.
Instituțiile financiare existente trebuie să fie conectate și să își demonstreze utilitatea prin rezultate concrete. Banca de Investiții și Dezvoltare ar putea juca un rol de coordonare, în timp ce FNGCIMM gestionează experiența cu garanțiile pentru IMM-uri. De asemenea, CEC Bank, ca singura bancă comercială cu capital de stat, ar trebui să adopte un apetit de risc mai dinamic, adaptat nevoilor reale ale sectorului industrial.
În contextul european, gestionarea tranziției între instrumentele de finanțare este crucială, mai ales în condiții fiscale restrictive. Deși PNRR se încheie, alte surse, precum Politica de coeziune, urmează să funcționeze conform propriilor calendare. Capacitatea de investiție a României va depinde de modul în care sunt gestionate aceste tranziții și de capacitatea de a menține un mediu economic robust și predictibil.
