Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șef al Parchetului European după șapte ani de activitate în Bruxelles. Fosta șefă a DNA a reușit să construiască de la zero o instituție funcțională, într-un context marcat de compromisuri politice și dificultăți administrative. Mandatul său a fost marcat de bătălii pentru resurse și de confruntări cu diverse forțe politice care au încercat să limiteze capacitatea de investigare a organismului european.
Unul dintre principalele realizări ale lui Laura Codruța Kovesi este edificarea unei structuri care funcționează efectiv, populată cu procurori din diverse state membre, inclusiv din țări precum România, Grecia sau Bulgaria. Această realizare a contrazis mitul incapacității administrative specifice fostelor state comuniste. De asemenea, Kovesi s-a luptat constant pentru asigurarea unui buget adecvat și pentru creșterea numărului de experți și procurori în structura centrală, pentru a evita subfinanțarea și subcapacitarea instituției.
Activitatea Parchetului European a demonstrat că fraudele masive, precum schemele de fraudă la plata TVA, nu sunt limitate la Europa de Est. Anchetele au relevat probleme similare în țări precum Germania sau Franța, precum și în Grecia sau Italia, în ceea ce privește fraudarea fondurilor europene. Această evoluție a dărâmat percepția conform cărei Vestul european ar fi imaculat în comparație cu Estul corupt, arătând că marea corupție este o problemă transfrontalieră.
Totuși, mandatul a fost marcat și de limite, reflectate în cazul dosarului Pfizergate, care implică președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși Kovesi și-a exprimat dorința de a finaliza investigația privind achiziția de vaccinuri în timpul mandatului său, acest lucru nu s-a concretizat. Blocajele au apărut din partea autorităților și instanțelor belgiene, evidențiind dificultățile pe care instituția le întâmpină atunci când anchetele vizează niveluri înalte de putere.
Kovesi a vorbit deschis despre lipsa de voință politică și despre tentativele de a limita funcționarea Parchetului European pe măsură ce numărul anchetelor a crescut. Ea a raportat presiuni de la nivel înalt pentru a nu publica date statistice înainte de alegeri, din cauza riscului de a influența percepția cetățenilor asupra corupției. Această abordare a fost descrisă de ea ca fiind o reacție la nevoia unor state membre de a proteja anumite anturaje politice.
În contextul politic actual, unde sondajele de opinie arată o nemulțumire generală a populației față de direcția țării, figura lui Laura Codruța Kovesi rămâne una de mare impact. Deși a exclus intrarea în politică în declarațiile sale anterioare, capitalul de încredere acumulat o menține într-un prim plan relevant. Instituția pe care a condus-o este preluată acum de adjunctul său, germanul Andres Ritter.
