O comisie a Parlamentului European a votat recent pentru relaxarea normelor privind emisiile de CO2 pentru anii 2030 și 2035, oferind astfel un răgaz industriei auto. Această decizie vine într-un context marcat de avansul rivalilor chinezi, de o adoptare mai lentă a mașinilor electrice decât s-a anticipat și de un volum al pieței auto care rămâne cu aproximativ 20% sub nivelurile de dinainte de 2020. Producătorii auto se confruntă cu riscuri financiare majore, amenzi de milioane de euro în cazul nerespectării țintelor de emisii pentru flotele lor.
Propunerea de modificare vizează în principal reducerea emisiilor de CO2 la țeava de eșapament cu 87,5% până în 2035, comparativ cu reducerea de 100% prevăzută în normele actuale adoptate în 2023. Restul de 7,5% din emisii ar putea fi compensat prin utilizarea oțelului cu amprentă redusă de carbon, produs în Uniunea Europeană. Conform organizației de mediu Transport & Environment, acest mecanism ar putea permite ca aproximativ 30% dintre autoturismele vândute după 2035 să utilizeze în continuare motoare cu ardere internă.
Pentru vehiculele comerciale ușoare, obiectivele ar urma să fie ajustate, cu o reducere a emisiilor de 35% până în 2030, față de 50% prevăzut în regulile actuale. Pentru anul 2035, ținta ar fi o scădere de 80%, oferind tot posibilitatea de a compensa 7,5% prin oțel cu amprentă redusă de carbon. O noutate importantă este introducerea categoriei VEEF, vehicule care funcționează exclusiv cu combustibili sustenabili eligibili, fiind considerate de legislatori ca vehicule cu emisii zero.
Mecanisme de tip „supercredite” ar putea fi aplicate pentru a sprijini producția europeană, în special pentru mașinile electrice de mici dimensiuni, de maximum 4,2 metri. Aceste vehicule ar fi contabilizate ca 1,4 unități la calcularea emisiilor medii ale flotei unui constructor, în timp ce vehiculele electrice eficiente fabricate în Europa ar putea beneficia de un coeficient de 1,2. ACEA a descris propunerea drept un pas către un cadru mai pragmatic, deși a avertizat că flexibilitățile rămân prea limitate pentru a răspunde preocupărilor industriei.
Reacțiile asociațiilor de profil au fost diverse, de la sprijin până la critică fermă. ANFIA a numit votul un pas spre pragmatism, dar a considerat nerealizabilă obligația de compensare prin oțel, în timp ce VDA a susținut că propunerea nu merge suficient de departe pentru a asigura competitivitatea Europei. Pe de altă parte, Transport & Environment a avertizat că aceste măsuri ar putea pune în pericol cele 200 de miliarde de euro deja investite în ecosistemul vehiculelor electrice din Europa, reducând ponderea vehiculelor complet electrice în vânzări.
Reglementările privind emisiile de CO2 sunt instrumente cheie ale Uniunii Europene pentru atingerea neutralității climatice, impunând standarde stricte pentru toți producătorii de vehicule care operează pe piața comună. Aceste norme influențează direct direcția investițiilor de sute de miliarde de euro ale marilor grupuri auto, precum Stellantis, care a înregistrat deja deprecieri contabile masive legate de estimările privind vânzările de vehicule electrice. Parlamentul European urmează să voteze propunerea în plen în luna decembrie.
