Senatorul UDMR, Tánczos Barna, a avertizat sâmbătă, 7 noiembrie, că situația datoriei publice din România este critică, descriind starea actuală ca fiind una în care țara se află cu „sabia deasupra capului”. În cadrul unei intervenții la Digi24, parlamentarul a subliniat că România se află la limită și trebuie să fie extrem de atentă pentru a menține controlul asupra situației financiare.
Senatorul a explicat faptul că volumul datoriei nu reprezintă o problemă majoră în sine, dacă aceasta este utilizată pentru investiții sau relansarea economiei. Totuși, problema centrală pentru România este costul finanțării, deoarece rata dobânzii la care statul se împrumută este foarte mare în raport cu bugetul total. Tánczos Barna a menționat că trebuie să ne împrumutăm constant pentru a rostogoli datoria existentă, proces care nu pare să scadă până în 2028 sau 2029.
Conform estimărilor făcute de fostul prim-vicepreședinte, costurile aferente finanțării datoriei publice din România se ridică la sume cuprinse între 60 și 70 de miliarde de lei anual. Aceste cheltuieli sunt într-o tendință de creștere, fiind estimate o creștere și în anul 2027 față de perioada anului 2026. Parlamentarul a punctat că utilizarea banilor pentru cheltuieli curente, precum salariile, în loc de investiții, agravează acest cerc vicios.
Pentru a ieși din această criză, Tánczos Barna propune stoparea creșterii datoriei publice și reducerea cheltuielilor, menținând în același timp nivelul investițiilor. El a recomandat eficientizarea serviciilor publice prin reforme în administrația centrală, locală, sănătate sau învățământ. Obiectivul ar fi ca același volum de servicii să coste mai puțin, fără a ne asuma promisiuni privind servicii mai complexe sau mai bune.
În ceea ce privește poziția internațională, senatorul a precizat că România nu se împrumută încă la dobânzi specifice țărelor din categoria „junk”, însă agențiile de rating avertizează constant asupra riscurilor. Tánczos Barna a susținut că decizia europeană de a plafona datoria publică este una bună, deoarece încearcă să mențină lucrurile sub control la nivelul întregii Uniuni Europene, prevenind o eventuală explozie a crizei de datorii la nivel global.
Situația fiscală a României este marcată de un deficit bugetar ridicat, care ar trebui redus la jumătate conform angajamentelor europene. În anul 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,8% din PIB, o valoare în scădere față de 9,2% din anul precedent, însă aceste cifre rămân cele mai mari din întreaga Uniune Europeană în ambii ani analizați.
