Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut sub numele de AI Act, introduce noi responsabilități pentru companiile care permit angajaților să utilizeze instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Gemini. Această reglementare vizează situațiile în care personalul folosește tehnologia pentru redactarea de e-mailuri, întocmirea de rapoarte, elaborarea de oferte sau analiza documentelor de lucru. Implementarea acestor norme va începe oficial din data de 2 februarie 2025, afectând atât dezvoltatorii de sisteme, cât și utilizatorii de tip utilizator final.
Conform prevederilor din articolul 4, companiile au obligația de a implementa măsuri care să sprijine alfabetizarea AI a angajaților săi. Această formare trebuie să fie adaptată în funcție de nivelul de cunoștințe, experiența acumulată și rolul specific al fiecărui membru al echipei. De asemenea, companiile trebuie să ia în considerare contextul particular în care sistemul de inteligență artificială este utilizat în cadrul activității zilnice de birou, asigurând o utilizare responsabilă.
Deși regulamentul nu impune un format standardizat, un număr fix de ore de instruire sau o certificare specifică, firmele trebuie să demonstreze concret acțiunile întreprinse. Tudor Dumitrescu, inginer software senior, subliniază că lipsa unor reguli clare și a instruirii poate deveni o problemă majoră în cazul unor incidente de securitate. De exemplu, dacă datele clienților ajung într-un chatbot public, se vor aplica simultan și normele stricte prevăzute de GDPR.
Problemele principale legate de utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă nu sunt de natură tehnică, ci țin de modul de gestionare a informațiilor. Tudor Dumitrescu, care este și fondatorul Academia Programatorilor, avertizează asupra riscurilor precum introducerea datelor clienților într-un chat public sau transmiterea unor răspunsuri inventate fără verificarea lor prealabilă. Pentru majoritatea organizațiilor, respectarea articolului 4 nu reprezintă o birocrație inutilă, ci necesitatea de a stabili reguli clare pentru personal.
În România, procesul de adaptare la aceste norme europene este încă în desfășurare, deoarece legea care va stabili autoritățile de control și sancțiunile specifice este în curs de pregătire. ANCOM a fost propusă ca autoritate de supraveghere a pieței pentru a gestiona acest cadru legal. Până la finalizarea acestui proces legislativ național, companiile trebuie să fie pregătite să își organizeze procedurile interne pentru a fi în conformitate cu cerințele europene.
Introducerea AI Act face parte dintr-un efort mai larg de reglementare a tehnologiilor emergente în Uniunea Europeană, vizând protecția cetățenilor și securitatea datelor. Această reglementare intervine într-un context în care utilizarea modelelor de limbaj de mari dimensiuni a devenit o practică obișnuită în mediul corporativ global, necesitând un echilibru între inovație și gestionarea riscurilor de confidențialitate și acuratețe a informațiilor.
